Două incidente în care drone au ajuns în spațiul urban al Galațiului, în Bariera Traian în aprilie și în cartierul Mazepa la sfârșit de mai, au schimbat vizibil felul în care o parte dintre gălățeni privesc siguranța de zi cu zi. Într-un oraș în care alertele de urgență au început să fie asociate tot mai des cu evenimentele din proximitatea frontierei, „Viața liberă” a vrut să afle câtă încredere mai au locuitorii în sistemul RO-ALERT, care sunt pericolele care îi îngrijorează cel mai mult și dacă știu unde s-ar putea adăposti în cazul unei situații grave.
Dacă până de curând astfel de episoade păreau greu de imaginat în interiorul orașului, realitatea ultimelor săptămâni a adus subiectul conflictului de la graniță mai aproape de viața de zi cu zi decât ar fi anticipat mulți gălăţeni.
Răspunsurile conturează imaginea unei comunități în care percepția riscului s-a schimbat, iar temerile legate de conflictul de la graniță par să fi devenit mai prezente decât cele provocate de fenomenele naturale.
Între neîncredere și teamă
Prima întrebare a vizat gradul de încredere pe care gălățenii îl mai au în sistemul RO-ALERT. Deși există gălățeni care susțin că, după incidentul din noaptea de 28 spre 29 mai, primul gând la auzul alarmei este posibilitatea unui nou eveniment similar, cei mai mulți respondenți au declarat că nu mai acordă aceeași importanță mesajelor primite pe telefon.
Nemulțumirile vizează timpul scurt de reacție, caracterul prea general al avertizărilor și sentimentul de panică pe care îl provoacă sunetul specific al alertei.
Mai mulți participanți la sondaj consideră că utilitatea mesajelor este diminuată de faptul că acestea ajung prea târziu pentru a mai permite o reacție eficientă. „RO-ALERT trebuie să fie și practic, pentru că, dacă după 3 minute după ce primești mesajul, îți cade cărămida în cap, ce rost mai are?”, ne-a declarat un respondent. „Nu iau RO-ALERT în serios, este anunțat prea târziu de fiecare dată”, a fost părerea unei gălățence.
Un alt cetățean afirmă că nu mai ia în serios RO-ALERT pentru că nu prezintă credibilitate. „Uneori trimite alerte pe zone extinse și se creează un iz de agitație peste tot, când de fapt alerta ar trebui concentrată pe o anumită zonă. Când zice că vin ploi și vânt în județ și este furtună doar la Corod, de exemplu. Poate dacă s-ar mai lucra la el ar fi ce trebuie. Sau dă mesajele când deja e prea târziu să mai apuci să faci ceva.”
Credibilitatea sistemului este pusă sub semnul întrebării și de un alt gălățean: „Nu iau în serios RO-ALERT absolut deloc. Au fost situații în care nu s-a întâmplat nimic, au fost situații în care s-a dat RO-ALERT și nu a fost timp suficient de reacție. De exemplu un cutremur a fost anunțat cu 10-20 de secunde înainte și au fost și situații în care s-a întâmplat un eveniment nefericit și RO-ALERT a fost dat abia după ce s-a terminat.”
Printre persoanele intervievate au fost și gălățeni care spun că după evenimentul din noaptea de 28 spre 29 mai iau mai în serios alertele, însă recunosc că acestea induc teamă. „Înainte, dacă auzeam noaptea alarma nici n-o citeam. O închideam și mă întorceam pe partea cealaltă, că știam că nu are ce să fie. Marți, când a sunat alarma, am sărit din pat ca ars, îmi era frică și să citesc ce scrie, nu știam în ce parte să mă duc”, a spus un gălățean.
O femeie a confirmat aceeași schimbare de percepție: „De la incidentul cu drona, iau mult mai în serios RO-ALERT. Când a venit alarma, nici nu mai vedeam să citesc. Deja panica se instalase”.
Nu lipsesc nici opiniile critice: „Nu iau în serios RO-ALERT, ei dau alarmă și dacă plouă mai tare”, a spus o gălățeancă.
Războiul, principala teamă a gălățenilor
Dacă în privința RO-ALERT opiniile sunt împărțite, răspunsurile la a doua întrebare au evidențiat o temere comună: războiul.
Cei mai mulți gălățeni au indicat conflictul ca principal pericol la auzul alarmei, chiar dacă în mod obișnuit mesajele RO-ALERT sunt emise pentru fenomene meteo sau alte situații de urgență. Pentru mulți, sunetul alarmei nu mai este asociat cu ploaia sau vântul, ci cu posibilitatea extinderii conflictului de la graniță.
Pentru un respondent, teama este legată și de situația economică: „Cel mai tare mi-e frică să vină războiul și să nu am bani puși deoparte ca să plec din țară, pentru că viața este scumpă și abia trăim.”
Alți doi gălățeni vorbesc despre responsabilitatea față de familie. „Pericolul de care mă tem cel mai mult este să nu fim atrași într-un război. Îmi este teamă pentru siguranța copiilor mei”, a spus o femeie. „Mi-e frică de război, dar și de haosul care ar urma. Foarte mulți oameni nu știu ce să facă, inclusiv părinții și bunica mea”, a explicat un tânăr.
Pe lângă război, un alt pericol menționat este cel al dronelor, subiect aflat în atenția publică după incidentele recente din Galați. „Având în vedere situația recentă, mi-e frică de drone”, a spus un respondent. Altul consideră că acestea sunt mai periculoase decât fenomenele naturale: „Pericolele din natură sunt periculoase, dar o dronă este mult mai rău.”
Adăposturile de protecție civilă, marea necunoscută
La cea de-a treia întrebare, răspunsurile au fost aproape unanime. Majoritatea covârșitoare a respondenților au declarat că nu știu unde se află adăposturile civile și nici cum ar trebui să procedeze în caz de urgență.
„Nu știu de buncăre, pentru că nu am văzut să se mediatizeze sau să se vorbească despre asta”, „Nu”, „Nu știu unde sunt adăposturile civile”, „Nu știu de adăposturi, pentru că nu am fost înștiințați” sunt răspunsuri frecvente.
Pentru unii, lipsa informațiilor generează nesiguranță: „Habar nu am unde sunt adăposturile civile din Galați și cum să ajung mai repede la unul dintre ele”.
Chiar și cei care știu că există astfel de spații recunosc că nu cunosc locațiile. Un respondent spune că nu are „nicio idee”, deși presupune că informații ar putea fi găsite online.
În răspunsuri apare și neîncrederea în starea acestor adăposturi. „Nu știu unde sunt adăposturile civile, dar am auzit că sunt vechi, dezafectate și probabil sunt pline de murăturile locatarilor din bloc”, a spus un gălățean.
O comunitate traumatizată de un eveniment fără precedent
Răspunsurile primite la sondaj sugerează că incidentul din noaptea de 28 spre 29 mai, când o dronă s-a prăbușit pe un bloc din Galați, a lăsat urme adânci în mentalitatea colectivă. Deși sunt respondenți care au declarat că nu au încredere deplină în sistemul RO-ALERT, mulți au recunoscut că după acel eveniment reacționează diferit la auzul alarmei și că primul gând care le trece prin minte este posibilitatea producerii unui nou incident similar.
Psihologii spun că o astfel de reacție este firească. Atunci când oamenii primesc o alertă referitoare la drone, organismul activează aproape instantaneu mecanismele de supraviețuire. Ritmul cardiac crește, respirația se accelerează, iar atenția se concentrează exclusiv asupra pericolului perceput. Fenomenul este cu atât mai puternic în comunitățile aflate în apropierea graniței și care au trecut recent printr-un eveniment traumatic. Specialiștii atrag atenția că impactul psihologic nu se limitează doar la persoanele afectate direct. În cazul prăbușirii dronei de la Galați, sentimentul de siguranță al întregii comunități a fost zdruncinat. Oamenii au descoperit că un eveniment pe care îl considerau posibil doar în zonele de conflict poate avea loc chiar în orașul lor, iar această conștientizare schimbă modul în care este perceput orice semnal de avertizare.
Psihiatrii avertizează că, în urma unor astfel de evenimente, o parte dintre persoanele expuse pot dezvolta simptome specifice stresului posttraumatic, precum stări accentuate de anxietate, hipervigilență, tulburări de somn sau reacții de panică la zgomote și alarme. În multe cazuri, acestea nu apar imediat, ci la câteva săptămâni după producerea evenimentului. Una dintre cele mai importante consecințe ale unor astfel de incidente este pierderea sentimentului de predictibilitate. Oamenii au nevoie să creadă că locuința lor și orașul în care trăiesc sunt spații sigure. Atunci când acest sentiment este afectat de un eveniment neașteptat, cum a fost prăbușirea unei drone peste un bloc de locuințe, starea de alertă poate persista mult timp după dispariția pericolului imediat. Poate tocmai de aceea, pentru mulți dintre gălățenii care au răspuns întrebărilor noastre, sunetul RO-ALERT nu mai este asociat în primul rând cu fenomene meteo sau alte situații de urgență, ci cu teama că un incident asemănător celui din noaptea de 28 spre 29 mai s-ar putea repeta.
