"Zona protejată, în care hrubele istorice ale Galaţiului să fie centre de atracţie deschise publicului gălăţean", pe care - conform programului politic cu care a câştigat fotoliul de edil al Galaţiului - primarul Ionuţ Pucheanu şi-ar dori să o amenajeze, ar putea începe chiar din parcarea Primăriei.
Din martie 2012, de când s-a tolănit pe două locuri de parcare, hruba căscată în coasta Primăriei, pe strada Logofăt Tăutu, stă nestingherită sub un capac metalic. Care, între timp, a ruginit. Deşi a împlinit cincinalul şi-o lună, nimeni nu s-a mai sinchisit de ea şi, iată, a apucat şi al treilea primar în funcţie al oraşului.
Trei primari, nicio măsură
După cum scriam, în martie 2012, în ziarul „Viaţa liberă”, mai întâi asfaltul a început să se scufunde vertiginos, iar tasarea s-a transformat într-o surpare. Biroul de presă al Primăriei declara, pe 15 martie 2012, că se bănuieşte că ar fi o hrubă, motiv pentru care i s-a cerut Proiect SA să verifice.
Pe 28 martie 2012, primarul municipiului Galaţi la acea vreme, Dumitru Nicolae, anunţa că i-a pus gând rău gropii, care, între timp, fusese acoperită cu un capac metalic, pentru a nu se accidenta nimeni. "Oriunde te duci în oraş vei găsi o hrubă. Nu sunt eu de vină că azi constat că e un tunel în stânga, unul în dreapta, un puţ, în Galaţi sunt cu sutele. Să las arheologii să sape doi ani de zile cu linguriţa? Aducem pământ, compactăm, turnăm o placă de beton şi asfalt şi gata. Când vor avea chef să sape n-au decât să vină, dar cu banii lor!", spunea Nicolae. Nu s-a făcut, însă, nimic.
Următorul primar al Galaţiului, Marius Stan, a moştenit groapa din parcare cu tot cu capac şi exact aşa i-a lăsat-o succesorului său, Ionuţ Pucheanu. Explicaţia oficială pe care am primit-o de la fosta administraţie, în mai 2016, era aceea că "surparea din spatele Primăriei municipiului Galaţi nu este tratată ca fiind un accident de teren. Menţionăm că în această locaţie s-au descoperit vestigii arheologice".
Hrubă sau canalizare?
În mod normal, Primăria ar fi trebuit să se adreseze Muzeului de Istorie, pentru ca specialiştii acestuia să cerceteze locul şi să decidă ce e de făcut. Şi asta pentru că e posibil să nu fie o hrubă, ci intrarea în canalul unei foste canalizări, construită de un alt primar al Galaţiului - prinţul Moruzzi, la 1873!
Lucrarile făcute în acele vremuri constituie o adevărată operă de artă, după cum afirmă Direcţia pentru Cultură. "Reţeaua de canalizare realizată pe vremea primariatului prinţului Al. D. Moruzzi, adevărate tuneluri de înălţimea unui om şi late de un metru, căptuşite cu cărămidă, constituie o adevărată lucrare de artă, care a rezistat timpului. Ele se află peste tot în zona istorică a oraşului, vorbim de oraşul de pe deal, de pe străzile Sf. Spiridon şi Traian, pe străzile Codreanu (Eroilor), Domnească, Cuza, Mihai Bravu. Unele reţele au fost distruse când s-a introdus reţeaua de canalizare prin programul ISPA, în 2009, altele încă se află sub pământ, păstrând tăcerea unor vremuri care au avut farmecul lor", ne-a declarat Marius Mitrof, consilier în cadrul Direcţiei pentru Cultură.
