Cum au rămas gălăţenii FĂRĂ CĂLDURĂ şi APĂ CALDĂ | Groparii sistemului centralizat de termoficare

Cum au rămas gălăţenii FĂRĂ CĂLDURĂ şi APĂ CALDĂ | Groparii sistemului centralizat de termoficare
Evaluaţi acest articol
(28 voturi)

Începând de ieri, apa caldă şi căldura furnizate în sistem centralizat au devenit istorie. Pe 1 mai, a intrat în vigoare suspendarea, pe termen nelimitat, a furnizării/prestării serviciului de alimentare cu energie termică în sistem centralizat. Pentru că, aparent, nimeni nu răspunde pentru modul în care a fost condus şi gestionat sistemul centralizat, vă propunem o analiză a istoriei acestuia din ultimii 20 de ani.

Din start, trebuie spus că toţi directorii care s-au perindat la cârma societăţilor de producţie şi distribuţie a agentului termic, Electrocentrale (CET), Apaterm şi Calorgal, au fost numiţi politic şi au avut misiunea de a face "rentabilizarea, creşterea eficienţei economice şi îmbunătăţirea calităţii serviciilor".

CET: 11 directori în 20 de ani

Până la intrarea în insolvenţă, în 2014, conducerea CET a reflectat, de regulă, culoarea politică a guvernelor. În 1998, anul naşterii Apaterm, la cârmă se afla Petru Dacu. I-a urmat, în 2005, Roberto Avram, înlocuit, în 2006, cu Cristian Istrate, căruia i-a urmat, în 2007, Tudor Petre. În 2009, pentru şapte luni, şefia CET i-a revenit lui Marian Linteş, apoi lui Eduard Urbanschi - până în martie 2012. În acel an, la cârma producătorului de agent termic s-au mai perindat doi directori: Ion Stanciu (martie-iulie) şi Tudor Petre (până în 2013). Laurenţiu Graure a condus CET în perioada 2013 - aprilie 2015, după care i-a luat locul Lucian Bălţătescu, doar până în septembrie acelaşi an.

În prezent, CET se află sub conducerea lui Sinan Mustafa, care, din 2014, este administratorul special al companiei, iar din 2015 deţine şi funcţia de director general.

Apaterm, pe mâna oamenilor primarului

Apaterm s-a născut în mandatul primarului Eugen Durbacă, pe 11 iunie 1998, într-o şedinţă secretă a Consiliului Local, prin transformarea Regiei Autonome de Gospodărie Comunală Galaţi în societate edilitară. Primul director a fost Aristide Tănăsescu, care se afla deja la cârma întreprinderii din 1996, dar a rezistat doar până în 1999. Pentru scurt timp, 1999-2001, director al Apaterm a fost Vasile Pârlog, de numele căruia s-a legat prima încercare de restructurare a societăţii. În aprilie 2001, Tănăsescu a revenit la conducerea Apaterm, până în februarie 2003, când a plecat "din motive personale". Primarul Dumitru Nicolae l-a adus la cârma Apaterm pe Ştefan Popa, omul său de încredere.

Momentul-cheie în existenţa Apaterm a fost septembrie 2004, când aleşii au decis divizarea în două societăţi, Apaterm şi Apă Canal. Apaterm a rămas îngropată în datorii, iar Apă Canal "curată şi uscată", pentru a beneficia de fondurile europene ISPA.

"Noul Apaterm" a fost condus de Cristian Istrate până în februarie 2006, când a demisionat pentru a deveni director general al Electrocentrale. Pe 20 aprilie 2006, cu regretul că "îl sacrifică din mijlocul aleşilor locali", primarul Nicolae l-a propus, iar aleşii l-au votat director la Apaterm pe George Cubasa.

Insolvenţă, apoi faliment

După un cincinal, pe 12 mai 2011, Cubasa anunţa că a cerut în instanţă reorganizarea judiciară a Apaterm: "Repet, reorganizare judiciară, nu insolvenţă, dizolvare, faliment sau lichidare". Şi totuşi, pe 7 iunie 2011, Tribunalului Galaţi decidea intrarea Apaterm în insolvenţă.

Pe 17 iunie 2011, în şedinţă de îndată (secretă), aleşii hotărau încetarea contractului directorului Cubasa şi o numeau administrator special pe Adriana Stratulat, directorul tehnic al Apaterm. Rămânerea pe ambele posturi i-a atras acseteia, în noiembrie 2013, mazilirea.

Cu votul aleşilor, primarul Marius Stan l-a făcut administrator special pe Didi Dumitru: "Scot castanele din foc cu mâinile unui om de-al meu". Didi Dumitru n-a rezistat decât până pe 28 august 2014, când a fost (re)adus la cârma Apaterm Cristian Istrate.

Calorgal

Pe 25 martie 2015, când, la cererea Electrocentrale, Apaterm a intrat definitiv în faliment, activitatea acesteia a fost preluată de Calorgal. Cristian Istrate a devenit şi primul director al acestei societăţi, însă numai până în decembrie 2015, când Marius Stan i-a cerut demisia. Abia în iulie 2016, Calorgal a căpătat un nou director, considerat de primarul Ionuţ Pucheanu "omul potrivit": Marian Alexandru, care a renunţat la mandatul de consilier local UNPR. Lui îi revine şi misiunea de a reorganiza Calorgal, în condiţiile în care societatea nu va mai distribui apă caldă şi căldură.

Servicii proaste, consumatori tot mai puţini

Încă din anul înfiinţării Apaterm, gălăţenii au dârdâit în case pe lângă caloriferele reci. Dovadă că, în 1998, abia pe 15 noiembrie Apaterm anunţa pornirea încălzirii. Pe 26 octombrie 2011, 80.000 de apartamente, şcolile şi grădiniţele îngheţau de frig, iar Apaterm "distribuia" explicaţii. Lucrurile au mers din rău în mai rău.

Serviciile de proastă calitate, facturile prea mari, sincopele permanente în asigurarea căldurii şi apei calde, incoerenţa autorităţilor, care nu şi-au respectat promisiunea de a eficientiza sistemul, au făcut ca, în mai puţin de cinci ani, zeci de mii de gălăţeni să spună adio termoficării. În iulie 2016, doar aproximativ 35.000 de apartamente mai erau branşate la sistemul "păstorit" de autorităţi, conform datelor furnizate municipalităţii de asociaţiile de proprietari. Dintre acestea, în jur de 18.000 de apartamente mai erau alimentate cu apă caldă, iar în circa 25.000 de apartamente se consuma efectiv agent termic, în perioada sezonului rece. Restul, de până la 35.000, ar reprezenta locuinţe în care nu stătea nimeni, de regulă, sau în care exista consum insignifiant, pe perioade scurte de timp. Cum Primăria nu s-a îngrijit să facă o inventariere clară, în teren, a acestor locuinţe, un aşa-zis recensământ al caloriferelor (pentru care, de altfel, în 2015, în mandatului lui Marius Stan, au fost alocaţi nu mai puţin de 150.000 de lei), nimeni nu are certitudinea că numărul raportat al consumatorilor este real.

Bâlbe, pierderi şi eşec

2015 poate fi considerat cel mai critic din ultimii ani pentru gălăţenii dependenţi de sistemul centralizat, întrucât mai bine de trei luni nu au mai primit apă caldă. După ce soluţia propusă de CET, în toamna 2014 - crearea unei societăţi unice de producţie, transport şi distribuţie a eşuat, producătorul a intrat în conservare la 1 aprilie. Pe fondul pierderilor generate în sezonul cald, a sistat producţia de agent termic pentru populaţie.

Până în iulie 2015, când Electrocentrale a propus soluţia preparării apei calde cu abur furnizat de ArcelorMittal, autorităţile au venit cu tot felul de scenarii, fanteziste: achiziţia unui cazan de apă fierbinte, preluarea CET de către municipalitate...

După o vară fierbinte, cu multe bâlbe administrative şi politice, gălăţenii aveau să îndure, în toamnă, frigul în propriile locuinţe, întrucât sistemul centralizat de termoficare a fost repus în funcţiune abia în a doua jumătate a lunii noiembrie. Dar nu oricum, ci cu un credit de peste 15 milioane de lei, contractat de Primărie, din care s-a făcut plata în avans a combustibilului, condiţia majoră pentru ca Electrocentrale să-şi reia activitatea de producere de agent termic.

Tot în toamna anului 2015, a ieşit la iveală şi faptul că furnizarea de apă caldă, preparată cu abur de la combinat, genera pierderi de până la 90 la sută, întrucât consumul era extrem de mic. Şi totuşi, primarul Stan şi vicele Florin Popa promiteau modernizarea sistemului centralizat cu bani de la Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare...

În februarie 2017, primarul Ionuţ Pucheanu a dezvăluit că, în ultimii trei ani, municipalitatea a plătit pentru pierderile şi subvenţiile din sistem peste 130 de milioane de lei. Astfel, în 2014, pentru menţinerea în funcţiune a sistemului, s-au plătit nu mai puţin de 32.336.000 de lei. În 2015, pierderile şi subvenţiile s-au ridicat la 47.949.000 de lei, iar în 2016, gaura s-a adâncit şi mai mult, până la 52.873.928 de lei.

Pe 12 aprilie la propunerea lui Pucheanu, aleşii au decis să pună cruce termoficării Galaţiului.

Viitorul ne va arăta dacă a fost sau nu cea mai bună decizie.

Degeaba: Trei strategii şi-un studiu de fezabilitate

Gălăţenii au plătit bani grei pe documentaţii care, din păcate, nu le vor ţine vreodată de cald. "Studiu strategie pentru alimentare cu căldură a municipiului Galaţi" a fost realizat de SC Chimenerg Invest SRL, contra sumei de 74.400 de lei, bani publici. Documentul trebuia să fie aprobat în şedinţa Consiliului Local din octombrie 2013, dar a fost scos de pe ordinea de zi şi de atunci nu s-a mai auzit nimic de el.

"Strategia locală de alimentare cu energie termică a municipiului Galaţi", realizată de SC ATH Energ SRL Bucureşti, a costat 160.102 lei şi a fost aprobată de Consiliul Local în 2015, dar n-a fost pusă în aplicare vreodată.

Cea de-a treia Strategie de alimentare cu energie termică a Galaţiului, realizată de Facultatea de Inginerie, a fost catalogată drept "formă fără fond" şi n-a mai apucat să fie aprobată niciodată.

Tot firmei ATH Energ SRL Primăria i-a plătit 48.000 de lei fără TVA, pentru documentaţia unui proiect pilot centrale termice în cogenerare, în Micro 19. Care va ajunge lângă planurile centralei termice pe peleţi care trebuia realizată în Micro 16...

Documentaţii pe care se va aşterne doar praful.

Investiţii inutile în reţele şi puncte termice

Potrivit datelor oficiale care au ajuns în comisiile de specialitate ale Consiliului Local, de-a lungul anilor s-au investit peste 53.360.491 de lei în reţelele de termoficare din municipiul Galati şi 42.126.975 de lei în punctele termice. La acea vreme, autorităţile îşi făceau griji că, prin creşterea debranşărilor, toate aceste investiţii sunt puse în pericol. Acum, soarta lor este pecetluită: unele vor ajunge în grija Apă Canal, celelalte vor fi întreţinute de Calorgal.

Anchetă: Termoficarea a ajuns la DNA

În luna martie a anului trecut, vă informam, pe surse, că pe masa procurorilor anticorupţie gălăţeni se află numeroase informaţii care vizează Apaterm, de la intrarea societăţii în procedura insolvenţei (2011) şi până după declararea falimentului acesteia, precum şi o serie de rapoarte privind Electrocentrale (CET), de la intrarea în insolvenţă a societăţii (2014).

Potrivit unor surse demne de încredere, în anul 2015, Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) a solicitat celor două societăţi o serie de documente, care, bineînţeles, au şi fost puse la dispoziţia procurorilor.

Nu ştim, în mod cert, ce anume anchetează DNA, însă procurorii ar putea determina atât cauzele care au băgat în colaps sistemul centralizat de termoficare, cât şi „actorii” care au contribuit la moartea Apaterm şi la trimiterea Electrocentrale cu un picior în groapa falimentului.

Citit 22459 ori Ultima modificare Sâmbătă, 17 Iunie 2023 09:17

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.