Motto: „ringul de dans al morţii/ se află chiar în centrul de greutate al poeziei/ pe care dumneavoastră mi-o dictaţi continuu/ şi continuu mi-o cereţi înapoi/ pentru curăţenie şi reparaţii/ pentru încă o reanimare/ şi încă o reanimare/ până când capătul de sprijin se va muta sub linia mărginirii/ dezechilibrul devenind/ astfel/ indiferent/ adică egal cu toată nemurirea/ din orice punct de orbire/ şi din orice punct de vedere” [Iolanda Cremene] (!) mă sui să şterg ...

încet-încet,frumoasă şi sobră ca o văduvă de război şi de pace,se apropie dinspre ultimul cuvânt,nu zice bună dimineaţa, bună ziua, bună seara -şi începe, şi face, şi tace, şi face, şi tace, şi face,şi se miră că nu mă aude nici plângând, nici râzândîncet-încet,cum un tămăduitor neaşteptat şi parcă trimis specialsă mă descânte de dragoste, cu buruiană de urât,se apropie fără să se ferească de ochii lumii,ca şi cum vine la ultima noapte, la ultimul ba ...

bună dimineaţa,frumoasă ROABĂ a lui DUMNEZEU -de mii şi mii de ani îţi osteneştivisul şi trupul şi sufletul prin ETERNITATE,dar nimeni nu întreabă dacă ţi-i greuprintre cele sfinte şi printre cele lumeşti,dacă inima ta răbdătoare mai poateduce sângele ne/norocirii până departe,din ce în ce mai rece şi mai departebună ziua, bună seara,frumoasă ROABĂ a lui DUMNEZEU -să ştii că am foarte multă VREMELNICIEnumai bună şi minunatăpentru alcătuirea ta exemplarăşi pe ...

!nu trece nimeni! şi doar mă uit cu atenţie taman din clipa în care am fost născut mă uit nici măcar o scânteie nu trece! !şi doar pe aici e drumul încolo şi încoace şi doar eu sunt pus la numărare eu sunt des/făcătorul de lege eu sunt mereu/crescătorul de pâine şi pace! !nu trece nimeni! şi doar mă mor cu atenţie taman din aceeaşi clipă şi din aceeaşi cauză! !cred că eu sunt pus la numărătoare cred că toţi stau şi se uită la mine cum trec şi cred că lor li se ...

a din a şi au din a(u)r, jos din sus şi stă din s(t)are, un (a)colo de aproape şi-un (a)ici din depărtare! (r)ai din ia(d) şi nu-i din este, e din e şi pic din pică, rod din dor, aşa din altfel, sus din jos, curaj din frică! n-ai din nai, dacă din trestii nu se mai aud cântate oac din oac - încă se poate, încă, fără doar şi poate! dai din dar, din cale-afară - o din o, sigur din pare într-o vreme prea de/vreme şi un timp care pe care! da(i) din nu, surâs prin lacri ...

Motto:„Sunt din ce în ce mai vizitat/ de un timp necunoscut/ în care se întorc/ gândurile care m-au părăsit./ Înapoi în ţarc, cu iarba în gură/ încep numărătoarea, mulsul,/ tunsul şi strângerea lânii/ în căpiţe bârsane/ cu furca pe piept.”(Corneliu Antoniu - "Mecanisme de apărare")A venit vremea să te rog:mergi încet, nu te mai grăbi,eşti foarte ostenitşi nu vreau să ţi se întâmple vro ceva,nu vreau să te împiedici pe lama de cuţit,mi-i tare frică de suflet ...

? oare cine bate vântul? oare cine trece viaţa ?? cine osteneşte ceasul? cine mută dealu-n vale ?? cine rugineşte lanţul? cine putrezeşte crucea ?? cine-s gândurile mele? cine-s visurile tale ?? cine taie, şi nu vinde? cine cântă, şi nu joacă ?? cine pregăteşte cina? cine se repede-n toacă ?? cine fură, şi nu-l prinde? cine are, deşi n-are ?? cine tace când i-i sete şi bea luna din căldare ?? cine face apă rece? cine face apă caldă ?? cine învârteşte-n pururi lumea as ...

Taie... dacă ai curaj, dacă vrei să vezi cum tace,dacă vrei s-auzi cum piere, dacă vrei tu să rămâipân-la urmă, până unde crezi că-ţi susură noroculde-a fi primul care pune pasu-n capătul dintâi!Taie... dacă eşti viteaz, dacă poţi înfige razaochiului tău fără spaimă-n cest principiu delicat,dacă vrei să fii stăpânul unic al singurătăţii,să fii rostul care şterge dâra stelelor când cad!Taie... dacă nu-i urât şi nu-ţi pare criminalătoată ceastă încercar ...

Când a bătut la uşă o lumină, ea se uita-n oglindă şi credea că nu mai poate nimenea să vină, să-i ceară iertăciune şi să-i dea! Era, acolo, printre substantive, cu gândul tocmai dincolo de stele, tăcea pe foc, durea pe hieroglife: un semn de carte-cruce de nuiele! Şi s-a desprins, şi a fugit să vadă, şi a deschis, şi a plecat departe - lumina a intrat nevinovată, dar n-a găsit în casă nici o moarte! Şi a privit, şi n-a ştiut să mintă, şi viaţa toată dat-o-� ...

Din sufletul tău mare cât Luna cea mai plinăam învăţat (întruna) să tai frunze la câini,aici, pe strada Frunzei, cu grijă şi cu poftă...şi să (le)-ascult lătrarea... şi să mă spăl pe mâinicând vine, pasămite, vrun timp de judecatăcu vorbă contondentă, din unghi obtuz şi-amar...şi să-(mi) trimit (aiurea) la Ana şi Caiafapărerile de bine, de rău... să n-am habarcă toate dimprejuru-mi... (şi sfinte! şi păgâne!)...nu au nici o scăpare, dacă-s jucate strâmb,iar ...