Moto: "Cu timpul, cel zdrobit de Iubire devine mai puternic"
(Vasile Sevastre Ghican)
Mi-a bătut mireasa în poartă...
şi nici măcar n-am vrut s-o aud!
Mi-a bătut mireasa în fereastră...
şi nici măcar s-o văd nu m-am uitat!
Mi-a bătut mireasa în uşă...
şi nici măcar nu i-am strigat să plece!
Mi-a bătut mireasa în vis...
şi nici măcar nu m-am trezit să-i văd
rochia albă, fără de sfârşit!...
Mi-a bătut vântul mireasa la poartă,
la fereastră, la uşă, în somn şi în vis...
şi nimic nu i-am deschis...
nimic, nimic, nimic nu i-am deschis!...
şi a rămas afară mireasa!... şi a nins!...
Am ieşit să mă bată vântul...
şi mireasa m-a cu/prins în braţele-i
lungi cât albul rochiei fără de sfârşit!
Mireasa fără sfârşit (un psalm pentru Cristina Ioana Bălan, odihnească-se în pace!) Scris de Ion Zimbru
Mai multe din această categorie:
