După un secol de la cele 50 de milioane de decese provocate de gripa "spaniolă", epidemiile grave se înmulţesc, iar o nouă pandemie pare inevitabilă pe planeta noastră hiperconectată, avertizează experţii, citaţi joi de AFP.
Acest risc este luat foarte serios la Forumul de la Davos care are loc anual în Elveţia şi la care participă numeroşi lideri din diferite domenii, specialiști care abordează, împreună cu societatea civilă şi oameni de afaceri, marile probleme ale lumii, dar şi teme de actualitate. În cadrul evenimentului internaţional a avut loc dezbaterea "Suntem pregătiţi pentru următoarea pandemie?".
Anul acesta marchează aniversarea unui centenar de la izbucnirea aşa-numitei gripe "spaniole", cea mai gravă pandemie din istorie. Între 40 şi 50 de milioane de decese au fost înregistrate la nivel mondial în decurs de doi ani, mai multe victime decât în Marele Război. Un secol mai târziu, scenariul unui virus gripal necunoscut continuă să îi sperie pe experţi.
Multe dintre aceste virusuri deţin, de asemenea, particularitatea că sunt capabile să se ''contopească'' între ele sau cu virusuri aviare ori porcine, ducând la formarea unor combinaţii cu potenţial devastator pentru om.
În ciuda apariţiei substanţelor antiviralele, a antibioticelor şi a primelor vaccinuri, alte două pandemii de gripă, în 1957 şi 1968, au cauzat câteva milioane de decese.
Epidemiile mai recente - precum ar fi SRAS (Sindromul respirator acut sever), cu peste 770 de decese în Asia în 2003 - ne-au reamintit că lumea rămâne vulnerabilă.
Izbucnirea la sfârşitul anului 2015 în America Latină a unui focar al virusului Zika cunoscut de 70 de ani şi responsabil de naşterea a unor copii cu malformaţii grave, i-a luat prin surprindere pe oamenii de ştiinţă. La fel ca Ebola, febra hemoragică a ucis peste 11.000 de persoane în Guineea, Liberia şi Sierra Leone în 2014 şi 2015.
Pe lângă consecinţele umane teribile, aceste virusuri provoacă "răni" şi la nivel economic. În 2015, apariţia a câteva sute de cazuri de MERS (Sindromul Respirator din Orientul Mijlociu) în Coreea de Sud "a amputat economia coreeană de 10 miliarde de dolari''.
"Costul total al pregătirii pentru o pandemie este estimat la 3,4 miliarde de dolari pe an. Pagubele anuale care pot fi înregistrate în cazul unei pandemii ar putea ajunge la 570 miliarde de euro", a afirmat Bill Gates în februarie 2017. Fondatorul Microsoft a devenit un susţinător important al CEPI, lansată anul trecut la Davos cu finanţare de 700 de milioane de dolari.
Realizarea unui nou vaccin este riscantă şi necesită mult timp - patru până la şase luni - după cum a declarat responsabila OMS. În plus, este foarte scumpă - "între 100 şi 200 de milioane de dolari" pentru că este nevoie de numeroase teste, a explicat Peter Piot, director al Şcolii Igienă şi Boli Tropicale din Londra, Marea Britanie. De aceea, multe companii farmaceutice nu se simt motivate în acest demers.
În opinia lui Richard Hatchett, "nu există piaţă comercială pentru aceste produse până când nu va izbucni o epidemie, caz în care, brusc, toată lumea va dori un vaccin care nu există".
Reuniunea anuală de la Davos este văzută ca o platformă unică pentru a stabili agenda mondială la începutul fiecărui an, deoarece, spre deosebire de summit-urile G20 şi G7 sau alte reuniuni internaţionale, nu numai că reuneşte mai mulţi lideri decât orice alt forum, ci şi peste 3.000 de reprezentanţi ai lumii economice, politice, sociale, culturale, academice şi ştiinţifice.
Sursa: agerpres.ro
