Un gaz cancerigen, emanat de gresia şi pereţii locuinţelor noastre. Cercetarea unei profesoare de la Universitatea gălăţeană. INEDIT

Un gaz cancerigen, emanat de gresia şi pereţii locuinţelor noastre. Cercetarea unei profesoare de la Universitatea gălăţeană. INEDIT

În foto, Antoaneta Ene Iulia Kelt
Evaluaţi acest articol
(31 voturi)
5 comentarii

Prof. univ. dr. habil. Antoaneta Ene, de la Departamentul Chimie, Fizică şi Mediu din cadrul Facultăţii de Ştiinţe şi Mediu, măsoară, împreună cu studenţii, masteranzii și doctoranzii, gradul în care radonul, un gaz inodor şi incolor emanat de solul, gresia, podeaua şi pereţii din locuinţele noastre, poate fi un potențial risc cancerigen pentru organism.

Cu ajutorul unui aparat portabil, bazat pe spectrometria radiaţiilor alfa, prof. dr. Antoaneta Ene determină, din oră în oră, în orice încăpere, concentrația radonului şi toronului – gaze radioactive eliminate de sol şi materialele de construcţie folosite în ridicarea locuinţei – pe baza căreia calculează doza de radiaţii care afectează organismul uman.Solul, gresia, podeaua, pereţii şi materialele de construcţie din locuinţele noastre conţin izotopi radioactivi, din seriile uraniului şi toriului. Aceştia se dezintegrează în lanţ, unii dintre descendenţi fiind radonul şi, respectiv, toronul. În legislaţia românească (ordinul nr. 316/2018 pentru aprobarea normelor privind cerinţele de securitate radiologică pentru surse naturale de radiaţii), norma admisă a concentrației de radon este de 300 Bq/mc. Dacă o încăpere nu este aerisită câteva minute în fiecare zi, radonul se acumulează în concentraţii periculoase, iar persoanele care locuiesc acolo se pot îmbolnăvi, în timp, de cancer la plămâni. Ce se poate face? O campanie de conştientizare în rândul populaţiei şi un program concret de monitorizare a acestor gaze, aşa cum se întâmplă în S.U.A..

Colegii de la Universitatea Babeş-Bolyai au elaborat, acum câţiva ani, o hartă de radon în România, cu zonele de risc, ţara noastră aflându-se într-un top negativ al valorilor de radon din Europa. La fel facem şi noi, pentru anumite lucrări de cercetare: am măsurat cu aparatul portabil cantitatea de radon din câteva locuinţe din Şendreni, dar şi din oraşul Galaţi, precum și din unele spații academice. Gazul există de când lumea, chiar şi în apă, dar populaţia nu cunoaşte, din păcate, aceste lucruri şi este bine să fie informată. În cadrul proiectului MONITOX care se implementează în prezent cu parteneri din Moldova şi Grecia vom extinde aria cercetărilor şi pe emisia de radon din soluri şi ape în Bazinul Mării Negre”, a explicat Antoaneta Ene. Măsurătorile făcute şi de cercetătorii din Cluj au acoperit 42 la sută din teritoriul ţării. “Ne dorim să identificăm toate zonele de risc - tot ce este peste limita superioară de 300 Bq/mc - şi implementarea unui protocol riguros de control, adică monitorizare, prevenţie şi remediere unde este cazul”, spune profesorul gălăţean.

Radonul reprezintă al doilea factor de risc în declanşarea cancerului pulmonar, după fumat. Cum putem noi, oamenii de rând, să facem prevenţie? Practic, trebuie să aflăm concentraţia de radon în camerele în care petrecem cel mai mult timp (dormitor, living), apoi să aerisim cât mai mult şi să ne asigurăm că materialele de construcţie pe care le folosim sunt cât mai aproape de cerinţele ecologice.

Citit 9463 ori Ultima modificare Miercuri, 20 Martie 2019 00:46

5 comentarii

  • postat de tecucean Duminică, 24 Martie 2019 08:16 109.102.130.*** Link la comentariu
    3
    2

    Sunt de acord cu comentariul lui "eu". espre radon stiam cam toti aceste lucruri . Doamna profesor a ajuns la un rezultat practic, pentru galateni, macar a contribuit la harta emanatiilor inceputa de clujeni?
    . Sau studiaza ca sa faca si ea ceva, sau autorul articolului a scris, ca sa scrie si el ceva, dar nu a intrat in subiect.

    Raportează
  • postat de Ce-am mai citit și eu Miercuri, 20 Martie 2019 08:05 213.233.101.*** Link la comentariu
    0
    12

    Da, degajarea radonului din sol, subsol, este în concentrație mai mare în atmosferă, în zonele geografice cu activitate seismică, degajarea radonului fiind mai mare, la micile, marile cutremure, cum este în România. Concentrația mai mare de radon, se găsește în zona apartamentelor de bloc de la parter, case , dacă subsolul și fundația este fisurată și subsolul nu este aerisit prin micile ferestre de aerisire a subsolului. Radonul mai poate pătrunde în casă sau apartament, prin instalația sanitară de evacuare a apei menajere, de aceea este bine să avem acele coturi cu apă-,,sifon'', pentru a interzice pătrunderea gazului radon și chiar a mirosului de canal, în spațiul locuit. Din păcate, în concentrație destul de mare, găsim radonul în fântâni și chiar în apa minerală sau extrasă din subsol, radonul fiind colectat din subsol, mai ales în zonă cu seismicitate și cutremure dese, cum este la noi. Consumul de apă de la suprafață, potabilă, are o concentrație mai mică de radon, cum ar fi Dunărea spre exemplificare. Și normal, aerisirea cât mai des a încăperilor, scade concentrația de radon.

    Raportează
  • postat de eu Marți, 19 Martie 2019 14:56 89.137.138.*** Link la comentariu
    15
    17

    Bine, de prezenta radonului in locuinte si alte spatii inchise se stie din anii '50, ce a facut nou doamna?
    Maine-poimaine aflam de noi descoperiri ale cercetatorilor galateni; focul si o alta chestie rotunda care ar putea fi folosita la vehicule...

    Raportează
  • postat de Simona Marți, 19 Martie 2019 13:40 95.77.107.*** Link la comentariu
    16
    17

    Uau, ce de destepti comenteaza! Nimeni nu-i destul de bun pentru voi!
    Ia sa vedem, numele vostru real si link la CV-uri!
    Dati cu pietre in cei ce chiar fac ceva, voi ce faceti? Dati din taste, sub protectia anonimatului!

    Raportează
  • postat de Ionel Marți, 19 Martie 2019 00:05 86.124.206.*** Link la comentariu
    9
    46

    Respect pentru doamna profesoară. I-am fost student.

    Raportează

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.