Cu doar câteva zile înainte de Crăciun, inginerul Gelu Kahu, un nume binecunoscut pentru marea lume a navaliştilor gălăţeni, a plecat dintre noi. Ieri, 8 ianuarie, ar fi împlinit 89 de ani. În rândurile următoare, cu ajutorul Silviei Panaite, membru şi redactor coordonator în cadrul comitetului de organizare al Colocviilor Constructorilor de Nave, reamintim câteva date semnificative ale biografiei celui care a fost director tehnic al Şantierul Naval Galaţi, director al ICEPRONAV, dar şi director al Centralei Industriale Navale.
Inginerul Gelu Kahu a fost specialist în construcţii navale, cercetător ştiinţific atestat, doctor în „Inginerie Industrială” și, apoi, doctor în „Ştiinţa Calculatoarelor,” cu teza „Cercetare conceptuală privind extinderea integrabilităţii informatice a fazelor ciclului de viaţă al navelor”. A fost un om sensibil, multilateral, cu aleasă cultură (colaborator la mai multe publicații), cu viziune și inițiative în diverse domenii, cu reale calități de lider.
Gelu Kahu s-a născut pe 8 ianuarie 1930, în comuna Vlădeşti, părinţii, ambii învăţători, dându-i numele după voievodul transilvan Gelu. În 1952 a absolvit, cu diplomă de merit, cursurile Facultăţii de Mecanică a Institutului Politehnic Bucureşti, unde rămăsese singura specializare din ţară pentru domeniul naval şi a fost repartizat ca asistent la Institutul Mecano-Naval din Galaţi, înfiinţat în 1951. L-a avut ca mentor pe prof.dr.ing. Nicolae Pârâianu, cel mai mai mare specialist în domeniul construcțiilor de nave.
Director tehnic al Șantierului Naval Galați la doar 23 de ani
În 1953, la doar 23 de ani, a fost numit director general adjunct (director tehnic) al Şantierului Naval Galați, pe atunci societate mixtă româno-sovietică denumită SRN-SovRom Naval. După desfiinţarea SRN, în 1954, funcţiile primite în elita tehnică a SNG (inginer-şef adjunct, inginer-şef de concepţie, director tehnic de concepţie) s-au succedat în decursul anilor, în raport cu diferite momente şi conjuncturi. A fost atunci perioada proiectării și construirii cargourilor de 4.500 tdw, serie lungă în viaţa SNG, prototipul fiind denumit „Galaţi”. Celor şapte specialişti care au coordonat în SNG producţia următoarelor nave din serie, printre ei şi Gelu Kahu, li s-a acordat, în 1962, Premiul de Stat „pentru contribuţiile originale aduse în proiectarea și construirea cargoului de 3.250-4.500 tdw”.
Director tehnic al Şantierului Naval Galaţi, în perioada 1962-1966 s-a implicat în noile proiecte care erau încredinţate şantierului, promovând şi noi investiţii care să permită creşterea performanţelor de construire a navelor. Pe noul flux tehnologic, cu etape bine conturate, care erau traversate de fiecare din navele aflate în construcţie, în 2 februarie 1965 a început construirea primului mineralier de 12.500 tdw. În septembrie 1965 se bate „nitul de aur” pe prima tablă pentru nava „Petroşani”.
Strădaniile, suferinţele şi aşteptările ing.Gelu Kahu au avut ca rezultat, în septembrie 1966, emiterea unei Hotărâri de Guvern care stabilea formarea sistemului naţional de cercetare–dezvoltare prin care s-a înfiinţat la Galaţi Institutul de Cercetare şi Proiectare pentru Construcţii Navale (ICEPRONAV). În prima echipă de conducere au fost directorul Gelu Kahu, directorul tehnic Gh.Catrinescu şi inginerul-şef Lucian Aburel, toţi născuţi în anul 1930. În paralel cu construirea sediului, au început şi lucrările pentru Baza de Hidrodinamică. Prima capacitate, Bazinul de rezistenţă la înaintare şi autopropulsie, a fost pusă în funcţiune în 1979, iar Bazinul de manevrabilitate, în 1981.
În 1974, Gelu Kahu a fost numit în funcţia de director general al Centralei Industriale Navale. Au urmat şapte ani de eforturi, în care se derula un uriaş program de investiţii, în toate şantierele navale pentru a armoniza din mers capacităţile cu programele de producţie.
În urma unui caz complicat legat de o comandă de nave pentru armatori greci, directorul general Gelu Kahu a revenit, din 1981, la conducerea ICEPRONAV. Aici a lucrat și în laboratoarele de hidrodinamică cu colegi care i-au fost aproape: Jean Sever Popovici, Dragoş Rãuţã, Romeo Pîrvulescu, Adrian Simion, Ion Ungureanu, Dan Micu, Octav Kahu etc.
La începutul anilor 2000 şi-a obţinut cele două doctorate, la universităţile din Galaţi şi Bucureşti. A păstrat legătura cu navele prin funcţia de consultant la Navrom Galaţi, Ship Design Group Galaţi. A predat şi cursuri la masteratele de specialitate, la Universitatea „Dunărea de Jos”.
În cadrul Primăriei Galaţi, s-a ocupat de introducerea sistemului GIS - Geographical Informational System, privind dezvoltarea locală economică şi a fost manager de proiect pentru realizarea unui sistem informatic integrat în administraţia publică, respectiv realizarea a ceea ce se cheamă „Virtual City Hall”, a constituit și a condus Serviciul de Strategie, Dezvoltare, Implementare Programe al Primăriei Galaţi.
A iniţiat şi condus, în calitate de director general executiv, Asociaţia Tehnopol Galaţi, s-a implicat în organizarea Clubului Gălăţean al Mării Negre, fundaţie afiliată la International Black Sea Club-IBSC. Este de menţionat în acest context organizarea, sub conducerea dr.ing. Gelu Kahu, în fiecare an, a Conferinţelor Internaţionale „InfoDaBlaS”, prima fiind la Galaţi în 1999, dedicate stimulării promovării informaticii în viaţa socială şi economică din zona Dunării şi Mării Negre.
În 2010, Consiliul local Galați a decis să-i acorde titlul de Cetăţean de Onoare. În 2013, Asociaţia Naţională a Constructorilor de Nave din România (ANCONAV) i-a acordat o Diplomă de excelenţă pentru întreaga activitate. Iar în 2015, inginerul navalist gălăţean Gelu Kahu a fost desemnat membru de onoare al Academiei de Ştiinţe Tehnice din România (ASTR). Nu în ultimul rând, una dintre cele mai valoroase inițiative ale dr.ing. Kahu o reprezintă derularea Colocviilor Constructorilor de Nave, proiect care a debutat în 2011 și care este o cale de rememorare și tezaurizare a experienţei profesionale şi de viață a unor oameni excepționali care au avut şi au o contribuție importantă la dezvoltarea industriei navale românești. Chiar dacă nu a mai participat la colocvii din 2015, din cauza sănătății sale precare, a propus constant teme de dezbatere și diversificarea activității.
La data de 20 decembrie 2018, Gelu Kahu s-a stins din viaţă.
foto 1. Cargoul Galaţi (foto: magazin-nautic.ro), foto 2. Lansarea la apă a mineralierului Petroşani (foto: bvau.ro), foto 3. Aşa arată astăzi sediul ICEPRONAV, foto 4. Gelu Kahu
