Chiar dacă reţeaua Facebook scade din popularitate în rândul tinerilor, "sora" sa mai mică, Instagram, ia avânt şi, într-o perioadă scurtă de timp, va depăşi numărul de utilizatori ai Facebook. La ora actuală, Instagram a depăşit un miliard de utilizatori activi în fiecare lună, iar 500.000 dintre ei activează zilnic pe această reţea.
În opinia specialiştilor în psihologie, dincolo de beneficiile enorme oferite de Social Media, în special prin Facebook şi, mai nou, de Instagram, sunt totuşi şase efecte negative generate de folosirea Instagram: anxietatea, depresia, singurătatea, calitatea somnului, impactul asupra imaginii propriului corp şi teama de a nu fi la curent.
1. Anxietate. "Cunoaşterea persoanelor noi de pe Instagram, ştiri noi, poze ca la carte, doar gândul asupra lor e capabil să provoace nelinişte profundă în cazul persoanelor vulnerabile. Oamenii care îşi trăiesc viaţa mai mult în mediul online au tendinţa de a trata viaţa reală numai pe fugă. Se bucură când primesc calificative în mediul online şi nu prea îi mai interesează opinia oamenilor despre ei în viaţa reală. Instagram oferă o imagine distorsionată, în sensul că sunt evidenţiate, tăiate din context, doar momentele în care zâmbim pentru câteva secunde, clipe percepute de mulţi ca un model care se poate împlini, drept pentru care stările de anxietate au crescut exponenţial", explică psihologul Lenke Iuhoş.
2. Depresie. "Depresia este mai frecventă în rândul persoanelor care accesează automat la prima deschidere a reţelei Wi-Fi sau a datelor mobile orice zonă de socializare. Din păcate, sunt mulţi tineri care nu ştiu cum, unde şi de ce să socializeze. Se autoexclud şi doar cu un click se refugiază în viaţa colorată, mişcătoare de pe Instagram. Vizitele exagerate în lumea virtuală reduc treptat formele obişnuite de contact social şi acest lucru se leagă de tulburările psihice ulterioare care apar. Simptomele se dezvoltă şi comportamentele se adâncesc în timp. Omul îşi pierde interesul de a intra în contact cu ceilalţi, devine trist şi obosit, nu e de mirare că dă vina uşor pe oricine şi orice. Tot ce nu merge conform aşteptărilor, provoacă tristeţe, neputinţă şi acceptare negativă", declară Lenke Iuhoş.
3. Singurătate. "E dureros să vezi oameni care trăiesc alături, stau la masă împreună şi totuşi sunt mereu cu telefonul în mână. Ochii lor strălucesc în ecranul schimbător al aparatului. Sunt doi şi totuşi singuri. Sentimentul de singurătate persistă atunci când oamenii renunţă la propria identitate şi se identifică numai cu postările altora, cu trăirile altora, cu emoţiile altora. Această percepţie este concomitentă cu trăirea unor emoţii disfuncţionale, emoţii care au puterea de a-l extrage pe om din viaţa fluctuantă şi îl aruncă în singurătate", spune Lenke Iuhoş.
4. Calitatea somnului. "Somnul este remediul de refacere a corpului. E bine ca acest ritual al minţii şi al corpului să fie tratat cu atenţie de oricine, indiferent de vârstă. Avem nevoie de acele clipe de odihnă, care poate sunt furate de momentele pe care mulţi le pierd prin utilizarea Instagram până la ore târzii. Nu îşi dau seama că, întârziind instalarea somnului, automat se dezechilibrează programul de refacere. A doua zi apar clipe de disconfort, care doar prin somn pot fi remediate. Mai grav e atunci când, în timpul somnului, la o trezire noctură, se deschide profilul de socializare pentru a verifica numărul de like-uri, prezenţa persoanelor la acea oră, postări şi multe lucruri fără sens", explică psihologul.
5. Impactul asupra imaginii propriului corp. "Adulţii şi adolescenţii, în special femeile şi tinerele fete, se pot simţi nesigure în pielea lor, văzând versiunea falsă a perfecţiunii altcuiva. Acest lucru poate duce la un nivel mai scăzut al satisfacţiei de viaţă şi poate afecta drastic starea de spirit a unei persoane. Străduinţa de a arăta foarte bine, de a arăta cât de specială e ca persoană, poate întări sentimentul de comparaţie şi poate determina disperarea. O postare poate să genereze aşteptări nerealiste la tinerii vizitatori. Imaginile, dar mai ales poziţiile de fotografii formează percepţia sinelui prin asemănarea propriului corp cu poze care, de multe ori, sunt aranjate în aşa fel încât, cel care apare în poză, să fie versiunea lui cea mai înaltă", explică specialistul.
6. Teama de a nu fi la modă. "Teama de a nu fi autentic este un efect observabil mai ales la adolescenţi. Ei se caută, se autocunosc. Ei văd trendul în comerţ, în reclame, mai ales pe blogul formatorilor de opinie. Aşteaptă să li se ofere modele de a face o schimbare, care să se plieze pe oferta societăţii. Trendul poate fi mişcarea corpului, ţinuta mai altfel ca până ieri. Această schimbare e deseori bruscă pentru adolescenţi, deoarece ei văd imagini postate, însă de la o fotografie cu cineva până la a adopta acel stil e cale lungă. Această adaptare la stil, abordarea noului look presupune efort substanţial din partea tânărului. Când deja îţi forţezi stilul, apare starea de teamă, alimentată de nesiguranţa în propria imagine", conchide psihologul Lenke Iuhoş.
(articol realizat din surse online)
