Pe lângă un sediu grandios, în care Ministerul Administraţiei şi Internelor, ca să-l construiască la parametri europeni, a vârât o basculantă de bani, Postul de Poliţie Rădeşti are şi câine de urmărire. Numele lui, cel oficial: Ion (în CLF – cercetare la faţa locului – devine Ivan; când îl mângâie agentul Dănuţ Burducea, după misiuni de patrulare, e Jean; în fine, când dă ochii cu şeful de post Leopa poţi să-i spui John că nu vei greşi). Din carnetul său de câine dresat afli informaţii despre arborele său genealogic şi vaccinările anuale. Repartizat, prin ordin, Rădeştiului, trece prin etapa de acomodare cu conductorul său – agentul Daniel Gagiu.
Ca vârstă, doi ani. Luat direct de la padoc. Inteligent! A început deja să cunoască comuna – intersecţiile, drumurile lăturalnice, clientela de noapte a barurilor, secretele reliefului satului Cruceanu şi al cătunului Onciu… Pe un sfert dintre derbedeii din comună îi are mirosiţi deja. Nu se apropie de mâncare, oricât i-ar fi de foame, până nu primeşte comanda. „Abonat” la granule plătite de I.P.J. Galaţi. Ca să-şi formeze dantura, când şi când, i se pune dinainte câte-un os, să simtă şi el ce e aia găină de Rădeşti. Zilnic, scos la antrenament. Exersare de comenzi. Familiarizare cu modul în care trebuie să „comunice” indiciile despre infractor. Se descurcă în mod special la exerciţiile de atac pentru imobilizarea persoanei urmărite.
Distanţându-se de onomastica uzuală, poliţiştii din Rădeşti îl dezmiardă Dodi. După parcurgerea cursului de iniţiere, comisia a hotărât în privinţa sa următoarele: „Fiindcă avem în faţa noastră un câine cu mari perspective în munca de poliţie, îl vom trimite la Şcoala Militară pentru Instruirea Conductorilor şi Dresajul Câinilor de Serviciu Sibiu, pentru trei luni”.
