* De la 31 de cazuri în 2010, s-a ajuns anul trecut la 114 * Minorele susţin că nu au fost victime ale unui abuz *
Numărul cazurilor de mame minore creşte de la an la an. În 2011, Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) a primit 114 sesizări de astfel de cazuri, un număr de trei ori mai mare faţă de 2010, când au fost doar 31. Olimpia Ralea, directorul executiv al Agenţiei Judeţene pentru Plăţi şi Inspecţie Socială, susţine că diferenţa atât de mare se datorează şi faptului că anul trecut monitorizarea cazurilor s-a făcut mai atent. Cele mai multe cazuri, 75 la număr, au fost semnalate de Spitalul de Urgenţă „Sf. Ap. Andrei”, iar lista continuă cu 32, semnalate de Spitalul de Obstetrică Ginecologie „Buna Vestire”, 5 - de Spitalul Municipal „Anton Cincu” din Tecuci şi 2 la Spitalul de Copii „Sf. Ioan”. Dintre acestea, niciuna nu a declarat că a fost victima unui viol. Tinerele au susţinut că sarcina este rezultatul unui raport sexual întreţinut de comun acord.
Abuz nerecunoscut
Olimpia Ralea, directorul executiv al Agenţiei Judeţene pentru Plăţi şi Inspecţie Socială (AJPIS), instituţie care a efectuat, în perioada 2 – 14 februarie 2012, un control la DGASPC pentru a vedea modul monitorizare şi instrumentare a cazurilor de mame minore, susţine că aceste mame au fost victime ale unei forme de abuz deoarece un copil nu poate decide dacă întreţine sau nu raporturi sexuale. „Toate minorele au susţinut că nu au fost constrânse să întreţină raporturi sexuale. Dar nu putem spune că un copil de 12 ani a avut discernământ. L-a avut pe cel specific unui copil de acea vârstă. Din punct de vedere social, acestea sunt, cu siguranţă, cazuri de abuzuri sexuale asupra copiilor. În momentul în care vine o gravidă de această vârstă, e clar că acolo a fost o formă de abuz”, ne-a spus Olimpia Ralea.
Şapte mame de 12 ani
Conform raportului emis de AJPIS, dintre cele 114 tinere, şapte au vârsta cuprinsă între 12 şi 14 ani, iar celelalte între 15-18 ani, cele mai multe provenind din mediul rural (69). În privinţa nivelului de educaţie, în topul listei se află adolescentele din învăţământul general (47), apoi din cel liceal (36), primar (23), numărul celor neşcolarizate fiind cel mai mic (8). Cu excepţia unui singur micuţ, care a fost abandonat în maternitate, toţi copiii au fost păstraţi de mame şi integraţi cu succes în familiile lor. Dintre aceştia, doar 66 au fost recunoscuţi de tată.
„Lipsa de informare e de vină”
Una dintre mamele minore, care beneficiază de serviciile oferite de Centrul Maternal NOVA 2002, spune că are cunoştinţe despre mijloacele de contracepţie, dar nu le-a folosit. Şi-a început viaţa sexuală la 15 ani, iar când sarcina avea 24 de săptămâni şi-a dat seama că va fi mămică. A reuşit să ascundă burta de părinţi, de prieteni şi de colegi. În privinţa educaţiei sexuale, nu a discutat cu părinţii şi nici nu a beneficiat de astfel de ore la şcoală. „Din punctul meu de vedere, acest fenomen apare din cauza lipsei de informare. Tinerele nu conştientizează urmările pe care le poate avea un raport sexual neprotejat. Ele spun că ştiu tipuri de metode contraceptive, dar nu le-au folosit. Este bine ca ele să fie informate cu privire la toate aspectele. Dacă mergi în şcoli şi prezinţi aceste lucruri, nu înseamnă că îi încurajezi să întreţină raporturi sexuale”, mai adaugă Olimpia Ralea.
