Un studiu elaborat de o organizaţie neguvernamentală de mediu, publicat recent, susţine că a depistat în 14 dintre cele mai populare mărci de bere din Germania urme ale unui erbicid, glifosat, suspectat că ar fi cancerigen, transmit EFE şi Reuters, menţionând că această informaţie ar putea fi o lovitură puternică pentru prestigiul mondial al berii germane.
Realizată de Institutul pentru Mediul Înconjurător din Munchen, cercetarea afirmă că a găsit glifosat în concentraţii cuprinse între 0,46 şi 29,74 micrograme la litru, cantitatea cea mai mare depăşind de 300 de ori limita maximă - de 0,1 micrograme la litru - stabilită pentru apa potabilă (pentru bere neexistând valori maxime - n.r.).
Ministrul german al agriculturii, Christian Schmidt, a reacţionat imediat şi a dat asigurări că, pentru a se ajunge la o cantitate periculoasă pentru sănătate, o persoană ''ar trebui să bea o mie de litri de bere pe zi''. ''Până acum nu am văzut pe nimeni în Bavaria să bea o mie de litri de bere. Şi dacă îi bea, moare nu din cauza pesticidelor, ci din alte cauze'', a mai spus el. La rândul său, Institutul Federal pentru Evaluarea Riscurilor (BfR) a declarat că situaţia nu prezintă un pericol pentru consumatori.
ONG-ul aflat la originea studiului a subliniat că nu trebuie pus accentul pe concentraţiile de erbicid, ci pe faptul că o asemenea substanţă, despre care se crede că ar putea fi cancerigenă, se găseşte în paharele cetăţenilor, iar membrii organizaţiei au cerut producătorilor să explice ''cum a fost posibil ca glifosatul să ajungă în bere''.
Acest studiu este ''absurd'' şi ''lipsit de credibilitate'', conform unui comunicat al Federaţiei Berarilor din Germania, organizaţie care aminteşte că are un bun sistem de control al calităţii şi că legea germană în domeniu este exigentă. Asociaţia Agricultorilor din Germania (DBV) a menţionat şi ea că această ţară are ''cea mai strictă lege din lume'' în privinţa folosirii erbicidelor. În opinia acestei entităţi, glifosatul găsit în bere ar putea proveni din orzul importat (din care se obţine malţul), excluzând posibilitatea ca substanţa respectivă să fi fost prezentă în alte materii prime utilizate la fabricarea berii. Această presupunere ar afecta în principal Franţa, Danemarca şi Regatul Unit, scrie Agerpres.
