* Adus de la Pandurii Tg. Jiu pentru aproximativ 200.000 de euro, slovenul Jaka Stromajer vorbeşte la perfecţie limba română, are cuvinte de laudă pentru noii colegi, dar evită elegant să discute despre scandalul care l-a îndepărtat de gorjeni
Are cuvintele la el, chiar dacă nu s-a născut în România, în cei patru ani de când respiră acelaşi aer cu noi învăţându-ne foarte bine graiul. Este comodă prezenţa sa în apropierea unui reportofon, dar a ţinut din start să precizeze că evită să facă vreo remarcă vizavi de situaţia despărţirii sale de Pandurii Tg. Jiu. S-a speculat în presă faptul că o relaţie extraconjugală l-a obligat să părăsească oraşul gorjean în luna noiembrie a anului trecut şi că singura sa şansă de a mai bifa meciuri în Liga I era legată de un transfer urgent.
„Nu regret că am plecat de la Tg. Jiu”
- Jaka, în sfârşit se poate spune că ai devenit jucătorul campioanei României. Cum ai primit vestea că te doreşte această echipă?
- Am fost foarte bucuros, este o mândrie să joci pentru campioană şi după turul bun făcut la Pandurii, am simţit gustul de a urca un pic mai sus. Vreau să joc la un nivel mai înalt, să joc în Europa, cam acesta e primul gând cu care am venit la Tg. Jiu…, pardon, la Galaţi (râde).
- Regreţi că ai părăsit Pandurii?
- Nu regret asta. Ultimul an a fost foarte bun pentru mine, dar înainte au fost şi momente mai grele. Au fost patru ani petrecuţi acolo şi am avut nevoie de o schimbare.
- Ca primă impresie, care ar fi diferenţele dintre Oţelul şi Pandurii?
- Este clar că aici lotul este mai valoros decât la Pandurii. Acolo sunt 14-15 jucători care joacă constant, aici se simte că sunt cam două echipe echilibrate total. Se simte şi că e atmosferă foarte bună, poate şi pentru că se vine după un campionat trecut aproape perfect. Oţelul Galaţi este campioana şi se simte lucrul acesta.
Nu-i mai place vârf central
- Petre Grigoraş, antrenorul tău de la Tg. Jiu, te-a reprofilat ca atacant stânga. Îţi place mai mult pe noul post sau tânjeşti să revii în centru?
- Este un post diferit decât atacant central, dar este mai multă libertate pe stânga şi, după un an şi jumătate pe postul acesta, m-am obişnuit. Cred că e mai greu pentru mine acum să joc în centru. M-am obişnuit pe acest post, îmi place aici.
- Ai nimerit într-un grup masiv de ex-iugoslavi la Galaţi...
- Da, tot timpul a fost aşa, şi la Pandurii există un asemenea grup, e bine să fii şi cu oamenii care îţi vorbesc limba. Dar toţi băieţii de la Oţelul sunt de treabă, îi ştiu de când eram rivali pe teren.
- Apropo, vorbeşti foarte bine limba română.
- Da, mulţumesc. Cum am zis, sunt de patru ani la Tg. Jiu, aşa că am învăţat-o. M-am obişnuit în România, nu sunt probleme aici. În general este bine, va veni şi familia alături de mine la Galaţi. Încă n-am apucat să cunosc oraşul, dar voi avea destul timp după ce vom reveni din cantonamente.
„Singura ofertă serioasă, a Galaţiului”
- Care sunt obiective tale pentru primăvară?
- Cum am zis, în primul rând vreau ca echipa să aibă rezultate, iar scopul meu este să jucăm în cupele europene. Vreau să joc cât mai bine, nu mă ocup prea mult cu golurile, jocul meu vreau să fie bun, util echipei. Vreau ca Oţelul să aibă rezultatele cele mai bune şi, dacă pot contribui la ele, ar fi cel mai bine.
- În această iarnă s-a vorbit despre interesul Stelei şi al Vasluiului pentru tine. Steaua s-a oprit la stadiul declaraţiilor, Vasluiul te-a şi contactat. Cum a fost?
- Sincer, eu n-am primit oferta corectă de la nimeni. Au vorbit cluburile între ele şi cu impresarul meu. Eu am discutat doar cu impresarul şi cea mai bună ofertă, cea mai serioasă, a fost a Galaţiului, aşa că n-a fost o decizie grea de a veni aici.
„Mi-a fost greu să joc împotriva acestei echipe”
- Poate Oţelul să obţină un trofeu şi anul acesta?
- Da, sigur, sunt convins de asta! Cupa e cea mai accesibilă, e primul obiectiv, iar în campionat este echilibru şi se poate schimba totul în trei-patru etape. Nu e pierdut nimic, dar va fi muncă foarte grea pentru a ajunge sus.
- Ai jucat de mai multe ori împotriva Oţelului. Ce simţeai când veneai la Galaţi, de pildă?
- Tot timpul, prima impresie a fost aceea că stadionul ajută gazdele. Îmi place că tribunele sunt aproape de teren, se creează o atmosferă bună. A doua, că Oţelul a fost tot timpul o echipă foarte organizată în apărare şi mie sincer mi-a fost mereu greu să joc contra Galaţiului.
Jaka Stromajer – carte de vizită
* este sloven, născut la 27 iulie 1983;
* joacă pe postul de atacant stânga, dar şi în centrul liniei ofensive;
* vine de la Pandurii Tg. Jiu;
* este căsătorit cu Eliza şi are un fiu, Tai, de un an şi nouă luni;
* îi plac filmele, muzica, iar idolul său a fost Ronaldo „Il Fenomeno”.
