* Interviu cu tehnicianul Costel Enache, omul care face minuni cu o echipă neplătită de aproape cinci luni
Antrenorul Costel Enache a preluat echipa gălăţeană de liga a doua în ianuarie, când FCM Dunărea avea doar trei puncte din 12 meciuri, fără nicio victorie, şi părea condamnată la retrogradare. Fără schimbări majore în lot, a reuşit să readucă la viaţă o echipă resemnată, Dunărea ajungând acum la un singur punct distanţă de locurile de pe care se rămâne în Liga a II-a. Echipa gălăţeană, deşi cu salarii neîncasate din decembrie anul trecut, a ajuns chiar să uimească cu o serie incredibilă, de patru victorii la rând fără gol primit: 2-0 cu Farul şi 2-0 cu Rapid Bucureşti în sezonul regulat, 3-0 în deplasare cu Rapid CFR Suceava şi 4-0 cu CF Brăila, în play-out. Cu toate acestea, Costel Enache este departe de a fi un antrenor mulţumit, marea sa dezamăgire fiind condiţiile precare în care el şi jucătorii săi încearcă să-şi facă meseria.
- De când nu aţi mai avut o partida atât de liniştită cum a fost cea cu CF Brăila?
- De foarte mult timp, nici nu-mi mai amintesc. Am început bine jocul, băieţii au controlat disputa, au gestionat foarte bine spaţiile din terenul de joc, am avut o tranziţie foarte bună, mă refer la cea pozitivă, iar contraatacurile noastre au fost spectaculoase. Un meci bun, nu-mi rămâne decât să-i felicit pe băieţi şi sper să aibă şi ei măcar mulţumirea profesională.
- Glumind, se poate interpreta că mesajul pe care îl transmit jucătorii ar fi că cea mai bună motivaţie este să nu fie plătiţi…
- O glumă amară, poate arăta ceva şi sensul acesta al cuvintelor, dar oricum nu arată normalitate, iar dacă noi tindem spre haos şi dezorganizare, viitorul este groaznic.
- Ce spuneţi despre cum s-au comportat jucătorii în aceste condiţii precare?
- Eu sunt mulţumit de toată perioada pe care am petrecut-o la Galaţi, până în clipa asta. Au fost, într-adevăr, nişte momente psihologice în anumite jocuri, alimentate de unele neajunsuri, dar important este că văd preocupare la jucătorii mei, văd atitudine, determinare în ceea ce fac şi acestea sunt condimentele de bază pentru reuşită.
- Se mai poate continua cu satisfacţiile de care vorbeaţi, doar sufleteşti?
- Pentru o scurtă perioadă probabil că da, dar nu ajunge, ele trebuie susţinute şi de partea materială, nu putem separa lucrurile.
- Ultimele promisiuni sunt că se vor rezolva problemele financiare în cel mult două săptămâni. Se mai poate răbda până vin acei bani şi astfel să se continue ascensiunea în clasament?
- Noi vorbim aşa de când am început activitatea, de pe 20 ianuarie, de atunci tot discutăm în aceşti termeni. Lucrurile astea sunt tot mai greu de crezut, eu prefer partea directă a comunicării, adică asta e realitatea şi o acceptăm sau nu, aşa cum este ea. Dar realitatea trebuie prezentată nud, nu îmbrăcată cu nişte haine de firmă pe dinafară, iar în interior totul să fie gol.
