* Oţelul - file de istorie *
Astăzi încheiem serialul nostru cu câteva rânduri despre istoria echipei numărul unu a Galaţiului: Oţelul.
Primele semnale au apărut în 1935, când a luat fiinţă prima grupare metalurgică – Metalosport, dar în anul 1965 s-au pus cu mai multă acuitate bazele actualului club. Acest lucru a fost posibil şi datorită dezvoltării fără precedent a industriei siderurgice în oraşul nostru. Şi cum era firesc, cu această ocazie a crescut şi interesul pentru fotbal.
După o scurtă perioadă, Oţelul ajunge în Divizia B. În 1970, Oţelul devine… FC Galaţi, apoi FCM Galaţi – echipă care între anii 1974 – 1980 a activat trei sezoane în Divizia A.
Oţelul nu şi-a pierdut definitiv identitatea, în sezonul 1973–1974 regăsindu-se din nou printre echipele din eşalonul al doilea. Din păcate echipa ajunge în „C”, apoi dispare!
După 1976, conducerea Combinatului Siderurgic hotărăşte reînfiinţarea echipei Oţelul, înscriindu-se în campionatul municipal. A promovat în judeţ, apoi în diviziile C şi B. O hotărâre de la mai marii judeţului a făcut ca titlul de divizionară B să ajungă la Tecuci, sub denumirea de Victoria.
O parte dintre jucători au plecat la Tecuci, o alta a rămas la Galaţi la… Metalosport în Divizia C (Uzina „Cristea Nicolae”, care o patrona, făcea parte din aceeaşi Centrală industrială cu Combinatul Siderurgic). Din gruparea care promovase în „B” (1982) amintim câteva nume de jucători: Călugăru, Cucu, Ion Ionică, Basalâc, Căstăian, Morohai.
Sub bagheta fostului dinamovist Traian Ivănescu, echipa va promova imediat în Divizia B. După câţiva ani echipa a luat din nou numele de Oţelul, şi, sub îndrumarea cuplului de tehnicieni Costică Rădulescu – Ioan Sdrobiş, promovează în primul eşalon.
Iată şi câţiva dintre fericiţii promovaţi: Călugăru, M. Ciobanu, G. Popescu, Burcea, Smadu, Antohi, Bejenaru, Rotaru, Lala, Anghelinei, Ralea… În primul an a prezenţei pe prima scenă, actualul Oţelul a ocupat locul 11, iar în următorul – poziţia a 4-a, care a „trimis-o” în Cupa UEFA.
Sorţii au hotărât ca adversar să-i fie celebra Juventus. După 1-0 la Galaţi (gol Ion Profir – din penalti) calificarea a revenit „Bătrânei Doamne”, care în retur s-a impus la scor…
În fotografie, echipa de la Galaţi (antrenor Cornel Dinu): Călugăru – G. Popescu, Anghelinei, Agiu, Borali (Adrian Oprea) – regretatul Nae Burcea, Marius Stan, Profir, Oct. Popescu – Ralea (Drăgoi), Puiu Antohi.
La juventişti, au fost prezenţi, între alţii, Taconi, Nicolo Napoli, Altobelli, Rui Barros, Laudrup (antrenor Dino Zoff).
Euforia participării pe prima scenă a bătrânului continent a fost de scurtă durată. La finele sezonului în care bătuse Juventus, „oţelarii” au fost nevoiţi să ia drumul… „B”-ului!
Din eşalonul secund nu a fost prea uşoară revenirea. La prima participare a ocupat doar locul III (a promovat Progresul Brăila!). În anul următor, însă, Oţelul urcă în Divizia A (vara anului 1991), sezon care l-a încheiat pe locul 8. Conducerea clubului era asigurată de Marius Stan – Mihai Stoica. Un an mai târziu „oţelarii” au jucat în Cupa Balcanică, cu turcii de la Sariyer Istanbul: 0-0 şi 0-1.
Cu o excepţie (reparată foarte rapid!) istoria Oţelului a fost scrisă numai prin confruntările de pe prima scenă a fotbalului românesc.
