Vandalizarea cimitirelor evreiești sau negarea Holocaustului sunt fapte pedepsite de legea penală în România. Dosarele deschise pe acest tip de infracțiuni sunt puține, în ciuda radicalizării anumitor segmente de populație.
Combaterea extremismului în România se bazează pe un act normativ din 2015: legea prin care a fost adoptată ordonanța de urgență „privind interzicerea organizaţiilor, simbolurilor şi faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob şi a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid contra umanităţii şi de crime de război”.
Unul dintre puținele dosare deschide de procurori în baza acestei legi vizează negaționismul Alianței pentru Unirea Românilor (AUR). Mai exact, cazul pronește de la un comunicat transmis de AUR pe 3 ianuarie 2022 în care susține că istoria Holocaustului și educația sexuală reprezintă „teme minore” ridicate la rangul de materii, cu referire la o „acțiune sistematică de subminare a calității învățământului din România”.
„Alianţa pentru Unirea Românilor atrage atenţia asupra faptului că, în ultimii ani, se constată o acţiune sistematică de subminare a calităţii învăţământului din România prin ridicarea la rangul de „materii” a unor teme minore sau care pot face obiectul unor simple lecţii în cadrul materiilor existente (ex. educaţie sexuală, istoria Holocaustului, etc.), în paralel cu reducerea importanţei acordate materiilor fundamentale pentru formarea noilor generaţii: ştiinţele exacte, Limba şi literatura română, Istoria naţională. Experimentele ideologice asupra copiilor din România trebuie să înceteze!”, se arată în comunicatul AUR.
În urma distribuirii acestuia, trei zile mai târziu, adică pe 6 ianuarie, Parchetul General (PG) a anunțat că s-a autosesizat și că a început urmărirea penală in rem, adică față de faptă, nu față de o persoană anume. Parchetul cercetează infracțiunile prevăzute de articolul 6 din OUG nr. 31/2002, respectiv „minimalizarea în mod evident, prin orice mijloace, în public, a holocaustului ori a efectelor acestuia”.
Potrivit articolului amintit de procurori, „negarea, contestarea, aprobarea, justificarea sau minimalizarea în mod evident, prin orice mijloace, în public, a Holocaustului ori a efectelor acestuia se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă”.
În următoarele trei săptămâni, procurorii PG nu au reușit să descopere cine a semnat și transmis comunicatul AUR, cercetările fiind în același punct. Citiți continuarea AICI
