Piața neagră a țigaretelor a scăzut ușor în ianuarie 2024, până la 7,7% din totalul consumului, comparativ cu 8,5% la finele anului 2023, conform studiului realizat de compania de cercetare Novel, citat de Mediafax.
"În luna ianuarie, cea mai mare scădere a contrabandei se înregistrează în nord-est, cu 10,5 puncte procentuale (p.p.), până la 19,2%. Cu toate acestea, regiunea continuă să fie cea mai afectată de comerțul ilegal cu țigarete. În ianuarie, singura regiune în care piața neagră crește semnificativ este sud, cu 4,1 p.p., până la 10,4%. Majorarea este corelată cu apariția ca sursă de proveniență a Bulgariei, începând de anul trecut. Ca proveniență, cea mai mare pondere o deține Duty Free (peste 40%), urmată de Moldova (21,6%), Cheap Whites (13%) și Bulgaria (12,8%)", a declarat Marian Marcu, director general Novel Research.
De la începutul acestui an, peste 10 milioane de țigări de contrabandă au fost capturate de autorități în zona de sud a României, potrivit platformei Stopcontrabanda.ro.
"Este cea mai mare cantitate de țigarete capturate la nivel național în intervalul menționat și reflectă tendința de creștere a traficului ilicit de produse din tutun din statele din sudul țării (Bulgaria, Turcia), unde prețul țigaretelor este semnificativ mai mic. Salutăm eforturile susținute ale autorităților în domeniul combaterii contrabandei, precum și anunțarea primelor două scannere vamale din cele 26 contractate în decembrie 2023 de către Ministerul Finanțelor, care urmează să fie instalate în vămile Galaţi - Giurgiulești și Albița. Acestea sunt puncte pe granița de est a țării, de asemenea o zonă puternic afectată de traficul ilicit provenit din spațiul non-comunitar. Bugetul de stat al României pierde circa 2 miliarde de lei anual din cauza contrabandei cu tutun și orice punct procentual în minus al nivelului contrabandei poate însemna creșteri ale veniturilor la bugetul statului din activitatea actorilor legitimi, care trebuie însă susținută prin măsuri fiscale predictibile și echilibrate", a declarat Ileana Dumitru, director relații externe al Ariei Europa de Sud-Est, BAT.
Conform execuției bugetare pentru ianuarie 2024, veniturile din accize au înregistrat o creștere de 48,1% an/an, susținută de încasările din accizele pentru produsele din tutun, cu 91,4% mai mari - o situație de excepție, pe fondul majorării de la începutul anului - în timp ce veniturile din accize la produsele energetice rămân în zona negativă.
"Prin urmare, tutunul și-a făcut din nou datoria față de buget. Pentru a rămâne în continuare parteneri de bază ai statului, avem nevoie de predictibilitate și stabilitate. Anul electoral își spune, însă, cuvântul. Nu mai puțin de 11 propuneri legislative anti-tutun, inițiate de parlamentari din tot spectrul politic, se află în diverse stadii de dezbatere în Parlament. Unele sunt de bun-simț, precum cea recent adoptată, privind interdicția vânzării tuturor produselor din tutun sau cu nicotină către minori, dar cele mai multe cuprind prevederi confuze, cum ar fi o nouă definiție a fumatului fără... fum, sau radicale, ca de exemplu interzicerea expunerii produselor la raft, care ar avea ca efect creșterea contrabandei, mai ales în orașele mici și în mediul rural, unde se va putea comercializa orice pe sub tejghea, inclusiv produse de pe piața neagră", a precizat Gilda Lazăr, director Corporate Affairs & Communications JTI România, Moldova și Bulgaria.
Anual, companiile de tutun, mari contribuabili, virează la bugetul statului circa 20 miliarde de lei, reprezentând accize, TVA și alte taxe și contribuții.
