Echinocţiul de toamnă s-a produs duminică, 22 septembrie, la ora 15,44, moment care a marcat începutul toamnei în emisfera nordică.
Punctul echinocţiului de toamnă, numit şi „punct autumnal”, se află pe sfera cerească la intersecţia eclipticii (ce reprezintă proiecţia pe sfera cerească a planului orbitei Pământului) cu ecuatorul ceresc, pe care Soarele îl traversează la aceasta dată, trecând din emisfera nordică a sferei cereşti în cea sudică, potrivit Observatorului Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”.
Aflându-se deci la această dată în dreptul ecuatorului ceresc, Soarele va răsări şi va apune chiar în punctele cardinale est şi vest, durata zilelor fiind astfel egală, indiferent de latitudine, cu cea a nopţilor. Singurele excepţii le întâlnim în regiunile polare. La Polul Nord începe lunga noapte polară, iar la Polul Sud Soarele se ivește deasupra orizontului, timp de 6 luni, până la momentul echinocţiului de primăvară.
Începând de la această dată, durata zilelor va continua să scadă, iar cea a nopţilor să crească, până la data de 21 decembrie, când va avea loc momentul solstiţiului de iarnă.
România trece la ora de iarnă în noaptea de 26 spre 27 octombrie, în ultima duminică din lună, când ora 4,00 devine ora 3,00, ceea ce va face ca ziua de 27 octombrie să fie cea mai lungă din acest an, având 25 de ore. Ora de iarnă, cea standard, este numită astfel prin contrast cu ora de vară, al cărei scop este folosirea din plin, cât mai mult timp posibil, a luminii Soarelui, prin mutarea înapoi a orei oficiale cu o oră.
În emisfera sudică a Pământului, data de 22 septembrie marchează începutul primăverii.
