Marele jurist Adrian Năstase, acum justiţiabil, renunţă la contestaţia în anulare. Fermierul cu ne-numărate ouă reclamă încălcarea principiului conform căruia un magistrat nu te poate judeca de două ori în aceeaşi cauză.
„Adriane, nici nu ştii/ ce banal începi să fii!” Şi mie mi-a „căzut” la contestaţia în anulare judecătorul de la fond, avansat între timp de la Judecătorie la Tribunal. Deci, se întâmplă şi la case mai mari! Şi judecătorul meu a solicitat abţinerea. Evident, instanţa i-a respins-o, evident, am renunţat să-l mai recuz... Şi bine am făcut! Neffind eu vreun fost prim-ministru, mi-a dat, în sfârşit, dreptate.
Totuşi, să nu uităm! Sub Năstase, procurorul a coborât de la masa judecătorului, în săli au apărut calculatoare şi sisteme audio. De gura Europei, justiţia s-a reformat.
Sub pedelişti, s-a deformat. Biblia a coborât pe capota maşinii, lângă abţibildul cu vultur, martorul se audiază în gura mare la birtul satului, iar „magisterii” dependenţi de „ordonaţi, să trăiţi!” s-au urcat până-n fruntea copacului cu magistraţi.
După controale de la CSM, de gura lumii, Năstase şi-a luat mâna de pe doamna preşedinte a Tribunalul Galaţi, cumnată cu generalul Zaharia, ministrul său de interne. Băsescu n-a fost lăsat din braţe nici de Kovesi, nici de Morar, nici de ditamai Curtea Constituţională.
Ministreasa Justiţiei a redevenit atunci cadrul didactic Rodica Stănoiu după scandalul casei din Filiaşi vândută pe bani grei CFR-ului. Astăzi, în loc să „răspopească” pe cei huliţi de opinia publică, naşul le veghează dosarele. Din suflet.
Întrebare între bare: Năstase stă la răcoare că-i juştiţia oarbă sau fiindcă-i chioară?
Cârtiţozaurus Dosaris
