Moto: „clipa îngroapă orele în sete/ şi oazele fac apă la genunchi/ poetul scrie pe nisip sonete/ cu genele în formă de triunghi!” (Iolanda Cremene)
Uită-te pe fereastră... sunt la poartă,
adu-mi, te rog, oleacă de apă –
oleacă de apă din marea moartă,
dacă marea vie-i secată –
acuma, chiar acuma, cât mai degrabă!
Uită-te pe fereastră...sunt în ogradă,
am intrat aşa... mor de sete –
sunt manuscris de la marea moartă,
abia se mai văd cuvintele –
numai tu mă mai poţi citi pe-ndelete!