Nihon sankei şi Nihon sanmeien

Nihon sankei şi Nihon sanmeien

Evaluaţi acest articol
(3 voturi)
Fii primul care postează comentarii!

Pentru cei mai puţin interesaţi de aspectul istoric al unei călătorii în Japonia, există câteva topuri oficiale mai neobişnuite: Nihon sankei şi Nihon sanmeien. Nihon sankei se referă la cele mai frumoase trei privelişti din Japonia: Matsushima, Miyajima şi Amanohashidate.

Matsushima se află în nord, lângă oraşul Sendai, şi este un loc îndrăgit odinioară chiar de poetul Matsuo Basho. Peisajul care l-a făcut celebru numără peste 200 de insuliţe acoperite de pini, presărate în golful Matsushima, pe care le poţi vedea de la bordul unui vaporaş, într-o minicroazieră de 20 de minute. Preţul distracţiei? 1.000-1.500 de yeni, adică sub 15 dolari.

Miyajima (Itsukushima, pe numele oficial) este uşor accesibilă din Hiroshima. După o călătorie de 30 minute cu trenul şi zece minute cu feribotul, păşeşti pe insula-altar. Aici se află cea mai vestită torii, poarta de intrare a altarului Itsukushima. În funcţie de maree (la fiecare şase ore), o poţi admira de la distanţă, când pare că pluteşte pe apă, sau te poţi apropia şi, eventual, poţi căuta scoici, alături de localnici. Atenţie şi la căprioarele domesticite, care te însoţesc în plimbarea pe faleză şi chiar îndrăznesc să-ţi fure mâncarea din geantă, dacă nu eşti atent. Inedit este faptul că pe insulă au fost interzise încă din vechime naşterile şi morţile, tocmai pentru a păstra puritatea locului.

Amanohashidate este cel mai spectaculos peisaj din cele trei. O fâşie îngustă de pământ, lungă de vreo cinci kilometri, desparte Marea Aso de Golful Miyazu, creând un tărâm paradisiac, cu plaje întinse, pustii şi liniştite, nealterate de prezenţa turiştilor. Deşi turişti sunt destui. Deoarece japonezilor nu prea le place soarele şi nu stau la plajă, majoritatea preferă să străbată fâşia de pământ pe jos sau cu bicicleta (închirierea costă 3 dolari pentru două ore), dar traseul poate fi urmat şi din larg, la bordul unor mici ambarcaţiuni. În capătul celălalt există un punct de observaţie care oferă o privelişte impresionantă. Tradiţia japoneză cere ca aici să te urci pe o piatră anume indicată, să depărtezi picioarele şi să priveşti printre ele, cu capul în jos. Astfel, vei vedea "podul care atârnă din cer" (traducerea numelui Amanohashidate).

Nihon sanmeien se referă la cele mai vestite trei grădini japoneze. Acestea sunt Koraku-en în oraşul Okayama (între Osaka şi Hiroshima), Kairaku-en în Mito, la nord de Tokyo, şi Kenroku-en în Kanazawa, pe latura vestică, aproape de Marea Japoniei. În Kenroku-en se găseşte cea mai veche fântână din Japonia, precum şi câteva colţuri devenite emblematice pentru peisagistica şi arhitectura grădinilor japoneze. O caracteristică întâlnită în orice grădină este faptul că peisajul se schimbă pe măsură ce înaintezi în plimbarea ta, iar natura, deşi atent îngrijită, pare sălbatică şi lăsată să crească la voia întâmplării. Uneori, ca să arate natural, crengile pinilor sunt corectate cu fire de sârmă sau cu pari de susţinere, care să tragă de acestea în direcţia dorită.

Primăvara şi toamna, explozii de culoare. Nicio călătorie în Japonia nu e completă fără Fujisan. Fuji este cel mai înalt munte din arhipelag (3.776m) şi e observabil din tren şi din multe oraşe din jurul său, chiar şi din Tokyo, în zilele cu cer senin. Poţi merge în Hakone, o localitate preferată de mulţi admiratori ai lui Fujisan, sau poţi alege ca punct de observaţie unul dintre cele cinci lacuri din jurul său. De la Kawaguchi, priveliştea e deosebită, cu vârful alb al muntelui reflectându-se în cristalinul apei. Iar dacă plănuieşti o drumeţie până în vârf, orientează-te spre lunile iulie şi august, căci atunci este sezonul oficial.

Vorbind despre sezoane oficiale şi momente potrivite, este bine să ştii că primăvara şi toamna sunt cele mai bune anotimpuri pentru a vizita Japonia. Vara este ploioasă, la început, apoi călduroasă şi foarte umedă. În schimb, răcoarea dimineţilor de primăvară şi soarele călduţ de toamnă sunt numai bune pentru a te îmbia la plimbare. În plus, există site-uri anume dedicate prognozei înfloririi cireşilor (martie-aprilie) sau colorării în ruginiu a frunzelor de arţar (octombrie-noiembrie), astfel încât poţi din timp să-ţi programezi excursia, ţinând cont şi de aceste evenimente naturale care declanşează o adevărată sărbătoare printre japonezi.

Sursa: historia.ro

Citit 2118 ori Ultima modificare Luni, 08 Ianuarie 2018 19:19

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.