Stațiunea Vidra din județul Vâlcea, unde Ceaușescu visa să organizeze Jocurile Olimpice de Iarnă, sau Băile Herculane, stațiune ce rivaliza cu celebra Baden Baden din Germania, sunt doar două dintre exemplele „deturisitificării”, termen nou apărut în vest și care reprezintă exact opusul supraturismului.
Atunci când politicile publice nu mai investesc în proiecte turistice care nu mai sunt rentabile, efectele pot fi profunde. Lipsa investițiilor poate duce la deteriorarea infrastructurii turistice (hoteluri, zone de agrement), reducând și mai mult atractivitatea destinației. Rezultatul: depopularea și căderea în ruină a unor locuri de agrement care rivalizau demult cu mari stațiuni europene. „Deturistificare” este noul termen folosit în statele occidentale pentru această situație, scrie HotNews într-un reportaj realizat în cadrul proiectului european PULSE și în care este analizată situația unor stațiuni din România și Europa care și-au pierdut turiștii.
La Vidra, în județul Vâlcea, Nicolae Ceaușescu visa să găzduiască Jocurile Olimpice de iarnă, lucru pe care sârbii îl reușiseră în 1984 la Sarajevo. Stațiunea ar fi trebuit să fie perla turismului montan din România. Până în 1989, stațiunea era renumită prin frumusețea peisajului și pentru calitatea serviciilor, fiind vizitată de sportivi europeni care veneau să se antreneze.
„După Revoluție, activele turistice au fost transferate către cele patru mari sindicate, care s-au dovedit incapabile să le administreze. Acum, hotelurile cândva pline de turiști sunt abandonate, iar scheletele clădirilor neterminate dau o senzație de loc abandonat. Până și drumul de acces este lăsat în paragină”.
O altă stațiune celebră a României, Băile Herculane, a primit, de-a lungul anilor, vizita a numeroase capete încoronate. În 1852, împăratul Franz Joseph al Austriei spunea: „În această vale a Cernei există cea mai frumoasă stațiune de pe continent”. Unică în Europa, Băile Herculane era singura stațiune cu băi termale.
„La fel ca și Vidra, după 1990, Băile Herculane a intrat în declin. Numărul turiștilor s-a redus, iar sezonul estival a devenit singurul care a mai asigurat un flux ridicat de vizitatori. Unele clădiri de epocă au devenit proprietăți private ori au făcut obiectul unor litigii care s-au întins pe mai mulți ani, timp în care investițiile au fost stopate iar clădirile s-au degradat. Unele hoteluri mari s-au dovedit supradimensionate față de noua piață a turismului, iar costurile mari de întreținere le-au făcut tot mai puțin atractive. În ultimii ani, câteva monumente și clădiri de epocă au fost reabilitate. Unele se află în Piața Hercules, cel mai atractiv loc din oraș”, afirmă HotNews.
Ca o concluzie a articolului, România mai are jumătate din stațiunile balneare pe care le avea în 1938 și este nevoie de investiții foarte mari. „Sunt multe foste stațiuni balneare de interes local abandonate, peste 25, stațiuni micuțe, precum Malnaș Băi și Șugaș Băi. Pentru a le repune pe picioare este nevoie de investiții de peste 150 de milioane de euro”, au declarat oficialii Organizației Patronatelor din Turismul Balnear.