* Disperare. "Ne bucurăm că ai venit în ţara noastră!", i-a spus primarul, Gabriela Firea, Simonei Halep, în vreme ce marea de oameni veniţi s-o aclame pe campioană o huiduia. Sufocată sub presiunea mulţimii dezlănţuite, Firea ar fi fost în stare să-i pună de-odată în braţe sportivei şi cheia oraşului, şi placheta, şi buchetul de flori, şi să dispară iute din peisaj azvârlind un "Doamne, ajută!". Imaginea Gabrielei Firea, ieşind în galop de pe gazon, a fost concurată în intensitate şi pitoresc doar de nădragii lui Ilie Năstase.
Fără glumă, nu ştiu ce demon vestimentar a ţinut să facă băşcălie de celebrul tenisman, la care te puteai uita doar la jumătatea de sus - tricoul alb. Pentru că izmenele cu steluţe, simboluri ale dolarului şi cifre îţi lezau şi decenţa, şi retina. Că tot veni vorba despre discursuri, Ilie Năstase a spus ceva cu dus-întors: "Versul care spune "Deşteaptă-te, române!" ar trebui să se schimbe în "Deşteptaţi-vă, români!"". Revin la afirmaţia Gabrielei Firea şi-mi dau seama că a avut dreptate. Ţara lor, plină de hoţi, de oameni aduşi cu şantaj sau momiţi la miting nu e şi ţara noastră - frumoasă, valoroasă şi al naibii de sinceră. Şi dacă nu vă e ruşine cu ţara voastră, poate că ar trebui să vă fie frică. De lege. Şi de vot!
