Din colecția "Cele mai frumoase poezii rămase tablou"
(!) stai încet, stai încet... dacă vrei să asculţi
şi să vezi şi să prinzi şi să iei fluturi mulţi,
şi să-i duci şi să-i laşi pe picioare de plai,
prin salcâmi, prin scaieţi, printre coame de cai,
printre cele de jos, printre cele de sus,
printre cele ce sunt, printre cele ce nu-s,
că la mine-s prea mulţi, prea săraci şi prea deşi
să încapă-n oglinzi şi-n gutui şi-n cireşi,
că am vrut să-i fac rari, dar n-au stat la ucis
nici oricum, nici oricând, nici în somn, nici în vis,
şi am vrut să-i închid şi să-i duc şi să-i joc
şi la mori de nimic, şi la mori de noroc,
şi, apoi, sfărâmaţi de uimire şi dor,
m-au rugat şi mi-au spus că sunt regele lor
şi, decât să-i omor, nu-i mai bine să-i dau
drept odoare la mâini fără Ag, fără Au?
ia-i pe toţi, dacă vrei!... uite, flutură greu!
nu mai stau!... ia-mă!... hai!... că sunt flutur... şi eu (!)
