Ştiu că pot fi acuzată de părtinire şi subiectivism, dar tot am s-o spun. Şi nu are nicio legătură cu finalistul George Radu, declarat învingător de Antena 1. Şi, repet, „DECLARAT” învingător.
Spun asta pentru că mi-ar fi plăcut să aflu măcar clasamentul finaliştilor în urma voturilor publicului. Dar pentru asta ar fi trebuit ca măcar finala să fie în direct. Am citit zeci de comentarii pe pagina de Facebook „X Factor” în care telespectatorii întrebau de ce nu e „live” spectacolul. Unde sunt galele cu care eram obişnuiţi în sezoanele trecute? Existau cel puţin trei, dacă nu patru gale, dintre care una era semifinala şi una finala. Iar în finală, concurenţii, câte unul din fiecare echipă, ofereau în direct trei momente artistice: unul solo, unul în duet cu mentorul şi unul în duet cu un artist consacrat sau un fost câştigător „X Factor”.
Zău că mi-ar fi plăcut să o urmăresc pe Maia Fluture în duet cu Delia. Pentru că nu e vorba doar despre publicul care urmăreşte spectacolul finalei. E vorba despre punerea în valoare a finaliştilor. Despre crearea unor amintiri de neuitat, în primul rând pentru ei şi apoi pentru public. Pentru că bucuria finalistului învingător n-a fost una reală. Autentică. Nici măcar regizată. Desigur, nu fac eu regulile unui concurs. Dar nici nu le schimb în timpul jocului.
Prin „comasarea” semifinalei cu finala, într-o ediţie filmată, a părut că Antena 1 se leapădă, pe repede înainte, de concurs şi de concurenţi. Păcat!
