* Piţi-terorista. Jart! o palmă peste ochi: „Ieşi afară!”. Horaţiu, fraierul, pardon, reporterul trimis să-i măsoare temperatura Marianei Moculescu o priveşte nătâng. „Mai vrei o palmă? Afară! Nu te mai suport!”, se răţoieşte Mariana. Şi jart, încă o palmă! Jurnalistul îşi ţine mâna în dreptul buzelor fie ca să nu râdă, fie încercând să-i şoptească printre dinţi istericoasei femei căreia i se păruse că bărbatul n-o privea suficient de compătimitor. Venise bietul reporter să facă ştire despre cum moare Moculeasca de frig, în casa îngheţată bocnă. De ce? Pentru că nici Dumnezeu şi Sfântul Petru nu-şi mai amintesc de câţi ani n-a mai plătit întreţinerea. Scena părea o făcătură destul de realistă pentru comportamentul unei femei dispuse să facă duş în direct la televizor, pe platoul unei emisiuni de pseudodivertisment. În locul celor care regizează scene violente cu piţipoance matusalemice, i-aş sugera Moculeascăi un adăpost pentru oamenii străzii unde va primi gratuit şi mâncare şi căldură...
* „Mă fac doamnă ce… caracterul meu”. „Fă, pute carnea pe tine!”, replica asta pe care am auzit-o urlată de Andreea Tonciu n-o să mi-o pot scoate din minte nici cu forcepsul. Recunosc că am făcut ochii mari când am aflat de la teveu că Tonciu nu vrea să nu o prindă „sfârşitul lumii” în calitate de "piţipoancă proastă", vrea să arate cât e ea de doamnă. Deci nema ţâţe goale şi chiloţi în vânt la orice oră din zi şi din noapte, nema invective şi înjurături! Mda, şi probabil că, vorba lui Brancu, va scrie şi o carte: codul manierelor elegante cum să-i iei cardul fraierului mai plăcut şi mai uşor! Şi la urmă, fraierul să-ţi zică şi mersi!
* „Nu sunt un produs”. Cică azi, zic mayaşii, este (iar) sfârşitul lumii. Vă imaginaţi însă cum ar fi lumea după o (apoca)lipsă a piţipoancelor? Uite cu vedete precum Loredana Groza capabile să mărturisească senin: „Eu nu sunt produsul nimănui, nu sunt creaţia nimănui, nu sunt un produs de marketing”.
