Durerea de burtă apare uneori din senin și îți ridică rapid întrebări: e ceva trecător sau ai nevoie de ajutor medical? Apendicita se află printre cauzele care cer atenție rapidă, pentru că se poate agrava într-un interval scurt. Dacă știi care sunt semnele frecvente, îți devine mai ușor să reacționezi la timp și să ceri o evaluare medicală.
Apendicita înseamnă inflamația apendicelui vermiform, o mică structură atașată de intestinul gros. În multe cazuri, apendicita reprezintă o urgență medicală și poate necesita intervenție chirurgicală. Mai jos găsești o explicație clară despre ce este, cum se manifestă cel mai des și ce pași urmezi ca să ajungi la un diagnostic corect.
Ce este apendicita?
Apendicele vermiform arată ca un tub mic, situat de obicei în partea dreaptă jos a abdomenului, la nivelul intestinului gros. În practică, apendicita apare atunci când acest apendice se inflamează și începe să provoace durere și semne generale de boală.
În majoritatea cazurilor, inflamația debutează brusc și evoluează rapid. Dacă amâni evaluarea, apendicele se poate perfora, iar conținutul infectat poate ajunge în abdomen. În acest moment cresc riscurile de complicații precum peritonita (inflamația/infecția peritoneului) sau abcese intraabdominale. De aceea, medicii tratează frecvent suspiciunea de apendicită ca pe o urgență.
În funcție de evoluție, poți auzi termeni precum:
- apendicită acută (cea mai întâlnită, cu debut rapid);
- apendicită subacută (simptome mai puțin intense, dar persistente);
- apendicită cronică (rară, cu episoade repetate și diagnostic uneori mai dificil).
Dacă vrei să citești o prezentare extinsă, structurată pe înțelesul tău, intră pe DrMax.ro pentru mai multe detalii despre apendicită.
Care sunt cauzele apendicitei?
De regulă, apendicita pornește de la un blocaj în interiorul apendicelui. Acest blocaj favorizează multiplicarea bacteriilor și crește presiunea locală, iar țesutul se inflamează.
Cele mai întâlnite situații implică:
- materii fecale întărite (fecaliți) care obturează lumenul apendicelui;
- inflamația țesutului limfatic după o infecție digestivă sau respiratorie;
- mai rar, paraziți sau corpuri străine;
- episoade de constipație care se asociază cu tranzit încetinit (fără să însemne că orice constipație duce la apendicită).
Nu există o metodă sigură de prevenție. Apendicita nu se transmite și poate apărea la orice vârstă, chiar și dacă ai un stil de viață echilibrat.
Cum evoluează apendicita?
De cele mai multe ori, simptomele se schimbă pe parcursul orelor. La început, durerea poate să pară vagă și să se simtă în zona centrală a burții. Apoi, pe măsură ce inflamația avansează, durerea tinde să se localizeze în cadranul inferior drept.
Dacă nu primești îngrijire medicală în timp util, apendicele se poate umple cu puroi, țesutul se poate deteriora și, în final, poate apărea perforația. Intervalul diferă de la o persoană la alta, însă în clinică medicii iau în calcul faptul că evoluția poate deveni rapidă (de la câteva ore până la 1–2 zile). Din acest motiv, acționează prompt dacă durerea persistă sau crește în intensitate.
Simptomele comune ale apendicitei
Semnul care apare cel mai des rămâne durerea abdominală. În majoritatea cazurilor:
- pornește în zona burții (periombilical);
- se mută treptat spre partea dreaptă jos a abdomenului;
- devine constantă și se accentuează la mers, tuse, schimbarea poziției sau la atingere.
Pe lângă durere, pot apărea și alte semne frecvente:
- sensibilitate la atingere în zona dureroasă;
- greață și uneori vărsături (adesea după debutul durerii);
- lipsa apetitului (mulți oameni spun că „nu pot mânca nimic”);
- febră ușoară;
- disconfort intestinal, cum ar fi constipație sau, mai rar, diaree;
- balonare sau senzație de abdomen „plin”.
Apendicita la adulți și copii
La adulți, simptomele urmează adesea tiparul clasic: durere care migrează, sensibilitate locală, greață și febră ușoară. Totuși, pot exista variații, iar la unele persoane durerea se simte mai sus sau mai difuz, în funcție de poziția apendicelui.
La copii, semnele pot fi mai greu de interpretat. Poți observa că cel mic:
- refuză mâncarea și pare apatic;
- acuză durere „peste tot” în abdomen, fără un punct clar;
- face febră și varsă mai ușor decât un adult.
La adolescente și femei, durerea din dreapta jos poate semăna cu unele probleme ginecologice. Tocmai de aceea, nu încerca să pui singură diagnosticul și mergi la consult dacă suspiciunea persistă.
Afecțiuni care pot fi confundate cu apendicita
Durerea în partea dreaptă a abdomenului nu înseamnă automat apendicită. În practica medicală, medicul ia în calcul și alte cauze, de exemplu:
- infecții urinare sau colică renală;
- gastroenterită;
- afecțiuni ginecologice (de exemplu, chist ovarian complicat);
- alte inflamații intestinale.
Dacă încerci să „ghicești” acasă, poți întârzia evaluarea potrivită. Cel mai util pas rămâne consultul, mai ales dacă durerea se intensifică.
Cum se diagnostichează apendicita?
Pentru diagnostic, medicul combină informațiile din discuția cu tine cu examinarea clinică și investigațiile necesare. În mod uzual, parcurgi acești pași:
- Consult și palpare abdominală: medicul verifică zona dureroasă și reacția abdomenului la apăsare.
- Analize de sânge: pot arăta inflamație (de exemplu, leucocite crescute sau alți markeri inflamatori).
- Investigații imagistice, în funcție de caz: ecografie abdominală și, uneori, tomografie computerizată (CT), pentru confirmare și pentru excluderea altor diagnostice.
Nu te baza pe „testele” făcute acasă (apăsări, mișcări). Poți agrava durerea și nu obții un răspuns sigur.
Tratamentul apendicitei
Tratamentul se stabilește de medic în funcție de severitate, durata simptomelor și riscul de complicații. În majoritatea cazurilor, medicul recomandă apendicectomia, adică îndepărtarea chirurgicală a apendicelui.
Intervenția se poate face:
- clasic, prin incizie;
- laparoscopic (prin incizii mici). Laparoscopia folosește o cameră și instrumente subțiri; în multe situații se asociază cu recuperare mai rapidă, dar alegerea depinde de evaluarea echipei medicale.
Apendicita înseamnă inflamația apendicelui și reprezintă ca o urgență medicală. Dacă observi durere care migrează spre dreapta jos, sensibilitate la atingere, greață, lipsa apetitului și febră, programează-te rapid la un consult sau mergi la camera de gardă. Nu încerca autodiagnosticarea și nu amâna evaluarea, mai ales dacă simptomele se intensifică.
Disclaimer: Acest articol are un rol strict informativ, iar informatiile prezentate nu inlocuiesc controlul si diagnosticul de specialitate. Daca te confrunti cu simptome neplacute, adreseaza-te cat mai curand unui medic. Numai specialistul este in masura sa iti evalueze starea de sanatate si sa recomande testele necesare sau masurile de tratament adecvate pentru ameliorarea simptomelor!
(P)
