(iluzia poetului de cursă lungă)
merg cu gândul că voi ajunge
acolo unde se ascund fluturii când plouă
şi mă rog la dumnezeu
cu mâinile amândouă
să nu mă oprească nimeni
nici măcar cei care au plecat şi mi-au spus
că am să caut zadarnic
susul pe jos şi josul pe sus
şi merg şi merg şi merg
zi de vară până în seară
şi chiar noapte de iarnă până dimineaţă
chiar dacă începe să mi se pară
că n-am să aflu niciodată
mâinile mariei amândouă
în care cred că s-a mutat veşnicia
şi unde se ascund fluturii când plouă
