Luni, pe 12 aprilie, este prăznuit Sfântul Sava de la Buzău. A trăit în Gothia, în secolul al IV-lea, în zona Buzăului.
I se mai spune şi „Gotul” şi a purtat rugăciunea în vremea regelui got Atanaric, perioadă în care evidenţa creştinilor se ţinea strict, iar înmulţirea adepţilor lui Hristos era ţinută atent sub control.
În zona Buzăului de astăzi, unii dintre creştini au hotărât să declare autorităţilor de atunci că nu mai sunt creştini în zonă. „Nimeni să nu jure nimic pentru mine, că eu sunt creştin!”, a răspuns atunci Sfântul Sava.
În ziua de Paşti a anului 372, Sfântul Sava a hotărât să serbeze Învierea Domnului împreună cu un alt preot - Sansalas.
Au fost prinşi şi scoşi din cetate în chip de răufăcători. Rezistenţa lor la toate persecuţiile i-a înfuriat pe călăi.
Nu au acceptat să se închine idolilor, motiv pentru care căpeteniile păgâne au hotărât ca Sfântul Sava să fie aruncat în vâltoarea râului Buzău (Museus). Aşa a trecut la Domnul.
Era 12 aprilie 272, iar despre martiriul său ştim din „Scrisoarea Bisericii din Gothia către Biserica din Capadochia”.
Scrisoarea a fost trimisă Sfântului Vasilie cel Mare, Patriarhul Constantinopol, care a cerut sfinte Moaşte de Martiri Bisericii din Gothia.
Aşa a fost încredinţat trupul Sfântul Sava de la Buzău Bisericii din Capadochia, trimitere însoţită de amintita scrisoare. Sfântul Vasile cel Mare în corespondenţa sa face pomenirea acestui eveniment.
În vremea Bisericii primare a fost prăznuit de ambele biserici. Astăzi este pomenit pe 12 aprilie doar în Biserica din Răsărit.
