Joi, 8 aprilie, în sala „Eminescu” a Bibliotecii „V. A. Urechia”, o brăileancă, o bucureşteancă şi un gălăţean - două prozatoare şi un epigramist - şi-au expus cărţile în Salonul literar „Axis libri”.
Rând pe rând, cei trei, Doina Popescu, Aura Cristi şi Constantin Cristian au făcut convingătoare pledoarii pentru cărţile supuse atenţiei participanţilor.
Venită din Brăila, Doina Popa, profesor de matematică, pilot, jurnalist, scriitor, blogger, om de afaceri, a venit cu romanele „Comisia Zurich” şi „Când Dumnezeu era-n vacanţă”.
Este şi autoarei celei mai exacte hărţi a Galaţiului, expusă în bibliotecă, ceea ce dovedeşte că brăilenii ne cunosc cel mai bine…
Redactor şef la revista „Contemporanul”, cunoscuta scriitoare Aura Cristi este o bună prietenă a Bibliotecii „V. A. Urechia” şi a ţinut în mod special să vină la Galaţi cu recentul său roman „Cercul sălbatic”, apărut la Editura Eminescu.
Nimeni altul decât cunoscutul tipograf, epigramistul de primă mână şi poetul Constantin Cristian a trebuit să ţină piept audienţei cu prima sa carte – „În carmace şi năvod” – epigrame, cronici rimate, poezii, apărută la Editura Europlus.
„Un mare autor de versuri, şi lirice şi de umor”, a spus poetul Sterian Vicol, salutând cartea lui Constantin Cristian, iar Nicolae Bacalbaşa l-a plasat pe autor în zona fenomenului strict moldovenesc al tipografului-scriitor (alături de George Lesnea).
„Este unul dintre cei mai mari epigramişti din Galaţi şi din ţară”, a punctat Dan Plăeşu. Preşedintele Filialei Galaţi-Brăila a USR, Corneliu Antoniu l-a apreciat pe Constantin Cristian şi a promis cronici despre romanele Doinei Popescu în paginile revistei „Antares”.
Tot despre scriitoarea brăileancă au vorbit Angela Baciu şi Camelia Toporaş. De la Focşani, de la revista „Oglinda”, Virginia Paraschiv a spulberat mitul epigramei ca gen minor şi a pledat pentru o mai bună relaţie scriitor-cititor.
Intervenţii în stil propriu au avut şi colegii de gen ai lui Constantin Cristian, epigramiştii Ion Grosu, Ion Moraru, Dan Căpruciu, Constanţa Apostol, Nicolae Precupeţu, Theodor Munteanu şi Vasile Bâzu.
Moderatorul Theodor Parapiru a aplanat conflictele, subliniind caracterul academic şi respectul asumat al salonului faţă de instituţia gazdă.
