Din colecţia „Cele mai frumoase poezii rămase tablou”: Două Scumpe (dosarele XYZ)

Evaluaţi acest articol
(1 Vot)

Sunt o ţâncă şi-s frumoasă/ cum e şi Păpuşa mea:

două Scumpe fără seamăn/ într-o Lume prea grăbită

ca să vadă ce înseamnă/ Curăţie, să priceapă

ce mi-i – azi – Copilăria/ şi din ce-i alcătuită!

 

Nu vă mai grăbiţi Zadarnic,/ ascultaţi-mă acum:

învăţaţi – din Joc, din Joacă,/ serios şi Româneşte –

amintirile lui Creangă/ şi-altele la fel de simple,

ş-apoi spuneţi ce se-ntâmplă/ şi cum se Copilăreşte!

 

Staţi încet, măcar o Clipă,/ înţelegeţi ce vă spun –

eu nu cred că nu se poate/ şi nu cred că nu se ştie:

nu-i Nimica mai Aproape/ ca un Leagăn cu Păpuşă

lângă Mamă – ce frumoasă-i/ Sfânta mea Copilărie!

Citit 5267 ori Ultima modificare Duminică, 12 Iunie 2022 21:24

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.