Prin anii '80-'90 ai secolului al XIX-lea, în satul Cucuteni din județul Iași a fost descoperită o structură imobiliară uriașă, cea mai mare a lumii timpului său. Este vorba despre o construcție de 1.000 metri pătraţi, dintr-o vreme când sumerienii locuiau încă în bordeie! Megastructura făcea parte dintr-un oraș întins pe 25 de hectare, împrejmuit cu un șanț de pământ și fortificat cu palisade, lucru nemaiîntâlnit până atunci. Urme ale civilizației dispărute s-au găsit pe 350.000 kmp, în Ardeal, Moldova și Ucraina.
Nu se știe la ce folosea uriașa clădire. Este posibil să fi fost un lăcaș de cult, putea fi un centru comercial, dar, la fel de bine, putea să fi fost "palatul" unei căpetenii. Nu se știe nici ce mijloace tehnice s-au fost la ridicarea ei. Cert e că materiile prime nu puteau fi decât lemnul, lutul și - probabil - stuful pentru acoperiș.
Ce a supraviețuit distrugerilor vremii în pământ a fost minunata ceramică pictată, unică în lume. O serie de simboluri folosite de cucutenieni se regăsesc mult mai târziu, la mii și mii de kilometri distanță, într-o cultură neolitică din China: semnul Yin-Yang, crucea ori svastica.
În foto, ceramici din perioada Cucuteni târzie
Din cele 4.000 de așezări descoperite până acum, 90% au fost distruse în incendii. Nu s-au găsit niciun fel de morminte cu oseminte umane, dar s-au găsit morminte săpate sub talpa casei. Specialiștii spun că civilizația cucuteniană a fost primul perimetru agrar al continentului și că de aici agricultura s-ar fi răspândit și în vestul Europei. Pentru că a apărut cu 500 de ani mai devreme decât civilizația mesopotamiană, aici ar fi fost, de fapt, leagănul civilizației.
Nu se știe de ce a dispărut cultura Cucuteni. Unii cercetători pun această pierdere pe seama suprapopulării, alții pe o secetă prelungită, iar alții pe invazia triburilor de păstori indo-europeni. Cert este că, de pe la începutul mileniului III î.e.n., urmele cucutenienilor s-au șters.
