Poet, eseist şi traducător, Dragoș Vrânceanu s-a născut pe 14 februarie 1907, în comuna Băbeni, județul Vâlcea. A absolvit liceul, în 1927, la Bălți, apoi, în perioada 1928-1932, a studiat filosofia la Florența, Italia.
În perioada 1934-1938, a lucrat ca redactor la "Curentul" și "Curentul literar", apoi a predat limba italiană la Academia de Studii Economice din București. Între 1941 și 1944, a fost corespondent de presă și atașat cultural la Consulatul Român din Milano. În 1968 s-a pensionat, din postura de redactor la "Luceafărul".
A debutat în 1927, în revista "Universul literar", cu poezia "Porumbeii", după care a colaborat la diverse ziare și reviste literare, românești și italiene. A publicat și în Italia un volum de versuri, "Tachicardia di Aliante", apărut la Milano în 1971. Tot în Peninsulă, a realizat, împreună cu Mario de Micheli, o antologie de poezie română, editată în 1961.
A decedat la București, pe 4 mai 1977.
