De câteva zile (şi nopţi) mă caută mama
singură...(fără tata şi fără cuvinte)...
mă caută mama cea mai frumoasă
de aici spre înapoi şi de aici spre înainte!
Vine din Colo...(nu ştiu cum se numeşte
locul acela îndepărtat ori apropiat)...
vine să-mi arate cum se ţine de cuvânt
şi să-mi spună că nici o dată nu m-a uitat!
Şi să-mi spună că vine şi tata din urmă,
fiindcă aşa (s)-au petrecut (în)totdeauna
toate fiinţele şi lucrurile lor nestemate...
cum soarele răsare după ce asfinţeşte luna,
cum viaţa vine numai după moarte
şi cum nimic vine după tot numai dacă
(în pururea) "pleacă" nu rămâne după "stă"
şi (pururea) "stă" nu rămâne după "pleacă"!
Iată, aceste câteva zile şi nopţi trec uşor
când aştept cu bucurie să vină şi să-mi zică,
şi trec foarte greu, parcă-s fără capăt
când aştept cu tristeţe şi cu tremur de frică!
Oare să aştept cu tristeţe? cu bucurie?
să mă ascund printre celelalte cuvinte?...
De câteva zile (şi nopţi) mă caută mama...
să mă ia înapoi şi să mă tooot ducă înainte!