Secolul trecut, cei mai bogaţi români erau cunoscuţi pentru petrecerile impresionante pe care le organizau, dar şi pentru bijuteriile scumpe şi moşiile impresionante pe care le aveau. O hartă a bogătaşilor care stăpâneau România în urmă cu o sută de ani a fost prezentată recent într-un articol pe adevarul.ro.
Iată câteva dintre cele mai opulente exemple:
Arad
O familie de referinţă pentru Aradul începutului de secol XX a fost familia Neuman, recunoscută pentru grija faţă de angajat, dar şi pentru munca pe care o ducea cot la cot cu oamenii de rând. Aceştia nu pregetau să lucreze ca simpli muncitori în fabricile pe care le deţineau, pentru a se familiariza cu procesele de producţie - mai ales în ceea ce privea fabricarea spirtului şi drojdiei.
Primii membri ai familiei Neuman, Adolf, Daniel şi Samuilă, s-au stabilit la Arad pe la jumătatea secolului al XIX-lea, veniţi din Galiţia, din cauza pogromurilor antievreieşti. Aceştia înfiinţează în anul 1851 Fabrica de spirt şi drojdie, cunoscută ca “Fraţii Neuman”, iar în anul 1862 înfiinţează o moară cu abur care măcina grâu şi dădea „o bună făină”.
Francisc Neuman a rămas în istorie, mai ales, ca fondator al clubului de fotbal FC UTA Arad.
Hunedoara
Petru Groza, şeful primului guvern instaurat în România comunistă, a locuit în Deva, într-o clădire luxoasă care ocupă în prezent aproape un sfert din Parcul Cetăţii, şi a deţinut o avere impresionantă. În perioada interbelică, familia demnitarului era cea mai înstărită din orăşelul de 10.000 de locuitori.
Una dintre cele mai bogate familii de la începutul secolului al XX-lea din Hunedoara a fost cea a lui Petru Groza. Omul politic, fiu al unui preot, deţinea în judeţul Hunedoara mai multe proprietăţi. Cea mai somptuoasă dintre ele a fost construită în anii 1920 şi poate fi văzută la intrarea în parcul municipal de la poalele Cetăţii Devei. A fost construită în stil cubist, iar aspectul ei este unul modern chiar şi pentru anii 2000, susţin arhitecţii.
Imobilul se distinge prin faptul că are patru faţade principale. Indiferent din ce loc ai privi clădirea, armonia acesteia o scoate în evidenţă. Potrivit istoricilor, vila fusese ridicată într-o vreme în care românii resimţeau efectele marii crize, dar Petru Groza, care era un baron al acelor vremuri, îşi permitea luxul unei astfel de locuinţe. De asemenea, Petru Groza a avut în proprietate un han, în centrul Devei, pe care l-a transformat în hotel, unul de lux pentru acele vremuri.
Braşov
Braşovul a fost în perioada interbelică unul dintre cele mai bogate oraşe din ţară. Mulţi au făcut avere din comerţ, Braşovul fiind recunoscut pentru negustorii săi. Aici se găseau de toate, de la restaurant de lux la bordeluri pentru bărbaţii cu stare, taxiuri, maşini scumpe şi case impunătoare. Magazinele prezentau şi ele cele mai noi colecţii venite chiar de la Paris. În 1928 s-a construit Şirul Iorga, unde s-au înălţat construcţii în stil neoromânesc. Case după acelaşi model erau ridicate şi mai sus pe actuala stradă Eminescu. Saşii, cei mai vechi locuitori ai cetăţii, se plângeau că românii îşi construiesc case prea împodobite, ca să îşi arate bogăţia.
Tramvaiul cu abur a apărut la Braşov înainte de 1900, iar în perioada interbelică mergea deja până la Noua şi Săcele. Tramvaiul circula până la ora 20.00, cu 10 km/h în oraş şi 20 km/h în afară, iar în zilele de târg circula în oraş numai după ora 15.00.
Craiova
Barbu Drugă a fost unul dintre cei mai mari boieri ai vremii, dar şi proprietarul unor case, mori şi terenuri (foto 3 - conacul lui Barbu Drugă). Omul de afaceri a deţinut şi o impresionantă colecţie de artă, majoritatea lucrărilor fiind copii ale originalelor făcute. Istoricii susţin că Barbu Drugă a fost unul dintre cei mai importanţi oameni de afaceri din zona Olteniei.
Comuniştii i-au confiscat averea, însă niciodată nu au putut să îl arunce în spatele gratiilor. Boierul Barbu Drugă şi-a avut moşia în comuna Cetate, pe malul Dunării. În zonă a făcut un port, iar negustorii din toată Europa au venit imediat pe Dunăre să cumpere grâu şi porumb românesc.
Călăraşi
Traiul boem şi dorinţa de a face avere au devenit cuvintele de ordine în Bărăganul de acum un secol, atunci când târgul prăfuit de la malul Borcei a ajuns capitală de judeţ. Bijuterii cu safire, briliante şi rubine, ceasuri din aur, perle ori medalioane, lanţuri şi cercei sunt doar câteva dintre podoabele cu care defila elita din Bărăgan. Presa vremii notează că oamenii cu dare de mână erau invitaţi să treacă pragul bijuteriei de sub hotelul Royal Călăraşi, de unde puteau cumpăra un ceasornic din aur ori bijuterii cu pietre fine de diamante, briliante, safire, rubine, perle ori medalioane, lanţuri, cercei şi inele.
Sursa: adevarul.ro
CITEŞTE ŞI: ISTORIA ALTFEL/ Un consilier al BNR în comisia retrocedării Tezaurului (FOTO)
