Lucreţiu (Titus Lucretius Carus), poet şi filosof latin. Date biografice nesigure. Se ştie că a studiat mult, a avut o viaţă sentimentală intensă şi a scris un poem unic în literatura universală. Influenţat de ideile filosofului grec Epicur (460-370 Î.Hr.), adept al teoriei atomiste a lui Democrit (460-370 Î.Hr.), care admite că lumea este alcătuită din particule invizibile (atomi) în mişcare continuă. În opera sa, Lucreţiu nu combate teoria, ci morala epicuriană, după care teama de zei şi de moarte este cauza tuturor neplăcerilor oamenilor.
"De natura rerum" ("Despre natura lucrurilor"), poem filosofic în şase cărţi (I-VI), în hexametru dactil, rămas în manuscris, a fost publicat de Cicero (108-43 Î.Hr.), orator şi om politic latin.
Cartea I. Invocaţie către zeiţa Venus, în munca de creaţie:
Venus, zeiţă în alb şi luceafăr menit înălţimii,
Mamă a romanilor, tu voluptate-ntre zei şi-ntre oameni.
Tu care eşti dominatoare deplină-a naturii,
Vin şi-mi dă ajutor şi inspiră-mi poemul.
Cartea II. Din combinaţiile atomilor au apărut Universul nemărginit, natura şi diversitatea lumii vegetale şi animale:
Masa materiei este frământată mereu,
Apar primele corpuri, spaţiul este nemărginit.
Lumea noastră este departe de a fi fapta zeilor.
Cartea III. Sufletul este material:
Sufletul şi trupul sunt o singură substanţă:
Trupul este locaş şi se supune sufletului.
Cartea IV. Lumina este rezultatul vitezei mari de mişcare a atomilor:
Ce este lumina şi căldura de soare?
Sunt mici elemente cu mare viteză.
Soarele şi luna ni se par stând mereu în repaus,
Însă faptele dovedesc că sunt în continuă mişcare.
Cartea V. Ceea ce se creează se descompune, se întoarce la elementele primare:
De milenii mereu în natură sunt metamorfoze
Lucrurile se schimbă în timp, după cum se schimbă atomii.
Dacă voiam să păstrăm prospeţimea naturii,
Trebuie s-o îngrijim mereu şi s-o salvăm de la pieire.
Cartea VI. Dispariţia naturii şi a vieţii nu se datorează zeilor, ci oamenilor:
Nu te lăsa înşelat de priveliştea-ţi uşoară şi slabă,
Norii sunt lungi şi largi, însă n-ai să le vezi adâncimea.
Jupiter, oare, pedepseşte cu fulgere ţarina,
Când i-ar putea pedepsi pe cei ce-l uzurpă?
După 2000 de ani, Lucreţiu transmite posterităţii un mesaj de salvare a naturii de la distrugere, actual în orice perioadă.
1. Ilustraţia volumului "De natura rerum", editată de Usher Gahagan (1749) şi 2. Copia manuscrisului "De natura rerum", realizată în 1483, de Girolamo di Matteo de Tauris pentru Papa Sixtus al IV-lea
