“Și tu bei coniac cu lacrimi?”, îi zisese ea încet, ștergându-i lacrimile, el fiind prea ostenit ca să i se mai opună femeii care îl ținea aproape ca în Pieta lui Michelangelo, aceea spartă de ciocanul unui nebun… “Ce zici?”- o întrebă el, căci glas mai avea. “Nimic, da’ ziceam și eu așa, că tare te-ai obosit…Iar acum mă mai și duci pe mine noaptea acasă. Nu e drept…” De fapt, el se lăsase dus, luat pe sus, n-avea oricum unde să meargă altundeva și nic ...

Vineri, 31 iulie, membrii Cenaclului "Noduri şi Semne" au participat la un eveniment inedit - am putea spune, chiar unic - prin modul de organizare şi desfăşurare şi printr-o participare neobişnuită. Este vorba despre lansarea cărţii "Abecedar istoric gălăţean", de Victor Cilincă, găzduită cu generozitate şi apetit cultural de Marcel Capriş, salvatorul "Casei Serfioti"/ Cafeneaua "Ethos", loc în care venea cândva şi doamna Elena Cuza. De altfel, Marcel Capriş a făcut şi o ...

Radu Dragomir a fost declarat vinovatul de vinerea trecută, 29 august, pentru cele şase pagini de proză (intitulate Ornamente), în care talentul deschide uşa larg, aproape cu toată bunăvoinţa lui Dumnezeu. Şi aşa a venit Radu la cenaclul acesta, "Noduri şi Semne", pentru că aici juriul nu dă niciodată note (de cele mai multe ori, dă sfaturi), dar are o duritate neîntrecută de nici un talent-show de pe la tv. Din păcate, lipsa de experienţă a autorului a găsit o Ecaterină c ...

„Nitra era zgârcită rău/ De-i tremura chirpirciul casei când te vedea/ La poartă./ - O zgârcă, ce mai!/ Când îi dai îi fată scroafa,/ Când îi ceri îi moare vaca,/ Zicea ţaţa Gherghe.// -Ai, bre, un ciur de mălai?/ - De unde? Totu-i un fluture! Şi dispărea-n casă./ Sau o strigai la pârleaz./ - Ai, bre, cu împrumut un cocoş? Că, uite,/ Mă anunţară copiii că vin mâine/ Şi să le fac un rasol colea,/ Să-i omenesc./ Îs toate turbate! Le-o muşcat dihorii az’noapte. ...

Cine l-a întâlnit o dată pe Victor Cilincă ştie cât poate fi de inhibantă o discuţie cu el. Pe de o parte, dintr-o oarecare rigurozitate ştiinţifică - îşi are discuţiile presărate cu date de istoric, pe de altă parte, dintr-o oarecare siguranţă şi ironie. Apoi, ori vine a doua discuţie, ori îi citeşti poveştile şi dai peste un scriitor atent la detalii, dar sensibil la substratul acestora, pe care îl scoate la iveală printr-o empatie, pe care puţini o au, dar şi print ...

La şedintă trecută am avut parte de o surpriză: „Copilul din noi”, dramaturgie, A. G. Secară; o piesă de teatru care „seamănă cu cele ale lui Mihail Sebastian prin discursul fin şi elegant, o piesă de teatru bine condusă, însă, spre deosebire de teatrul lui Sebastian, nu este profundă, e diluată şi fără nerv” (Andrei Velea). - Nu i-aş reproşa lipsa de tensiune, intervine Victor Cilincă, pentru că recuperează în partea a doua a piesei printr-un joc care se aşază ...

"vânzarea de sine e o crăpătură în parbrizul maşinii lui Dumnezeu/ ca şi cum ai asmuţi un dans tribal în jurul propriului craniu/ vânzarea de sine înseamnă demnitate curaj/ spirit antreprenorial" (superofertă, din "versuri de vânzare", de Marius Grama) Vinerea trecută am fost aproape neîncăpători. Ne-am adunat ca într-o zi de sărbătoare, de târg, de pe platforme petroliere marine, de pe la Tuluceşti, din Gellu Naum, din Cubul Critic Oblio, cu toţii, la Noduri şi Semne. ...

(...)Doctorul-de-păpuşi stă în salonul său alb, cu mâinile pe genunchi, privind tavanul unde visul mâinii sale, cosând irişii lui Dumnezeu, se derulează continuu; la un moment dat, degetele mâinii stângi se fac că apucă un ac, iar degetele mâinii drepte se fac că apucă un fir de aţă, netezit, întâi de toate, într-o despicătură din colţul buzelor, şi abia apoi strecurat prin urechile acului; mâna stângă, internată în camera de psihiatrie începe să se mişte în ac ...

(…) Un corp însângerat… Ţipătul unei femei pe o “stradă” laterală. Se produce oarece zarvă. Sunt greu de descris feţele celor doi trecători carese apropie. Lumina este difuză. Dar înspăimântătoare sunt nişte obiecte ascuţite care ies din loc in loc din carnea cadavrului. Tiberius rămâne ţintuit. Mă apropii nevăzută. Nu sunt mică de statură, dar adulţii au alte preocupări mai importante decât cea de a mă îndepărta pe mine din zonă. E prima dată când văd u ...

Membri vechi şi noi ai Cenaclului „Noduri şi Semne” s-au adunat, miercuri, la Clubul de Lectură al USR, pentru a-l comemora pe Nichita Stănescu. Pe 13 decembrie 1983 se stingea din viaţă cel după care liricul prindea alte contururi. Sunt 29 de ani de la moartea poetului şi tot atâţia de când Gelu Ciorici şi Ion Zimbru au năşit, în bucătăria ultimului, atelierul literar care va purta numele unuia dintre volumele lui Nichita, „Noduri şi Semne”. S-au ascultat poezii stăne ...