Republica Moldova a coborât, anul trecut, patru poziţii în clasamentul mondial al libertăţii presei, iar provocările majore au fost legate de independenţa jurnaliştilor şi transparenţa în ceea ce priveşte proprietarii instituţiilor media.
Experţii în domeniu mai arată că propaganda externă şi internă au marcat, în 2017, presa de peste Prut. Potrivit Radio România Actualități, propaganda externă provenită din Federaţia Rusă rămâne o provocare, în contextul în care, pe frecvenţele naţionale, sunt retrasmise mai multe posturi ruseşti de televiziune. Un alt fenomen cu care s-a confruntat presa din Republica Moldova este propaganda internă, dar şi ceea ce experţii numesc "fake news", adică ştirile false promovate în interese politice. Un proiect de lege privind combaterea propagandei ruseşti a fost aprobat de parlament, dar preşedintele Igor Dodon refuză să-l promulge. În opinia mai multor experţi, acesta nu ar soluţiona problema propagandei ruseşti, fiind necesare ample acţiuni de informare şi instruire a populaţiei.
În 2017, nu s-au înregistrat progrese în domeniul presei în Republica Moldova, o bună parte din mass-media fiind concentrată în proprietatea unor actori politici, mai constată experţii. Deşi legislaţia a fost modificată şi a fost redus numărul de licenţe pe care îl poate deţine o persoană, acest lucru nu a contribuit la demonopolizarea presei, a subliniat directoarea Centrului pentru Jurnalism Independent, Nadine Gogu. Ea a remarcat că jurnaliştii de investigaţie din Republica Moldova s-au confruntat şi în 2017 cu presiuni din partea autorităţilor şi cu încercări de limitarea a accesului la informaţie.
Anul trecut, Republica Moldova a pierdut patru poziţii faţă de rezultatul înregistrat în 2016 şi s-a situat pe locul 80 din 180 de ţări, în clasamentul mondial al libertăţii presei, realizat de Organizaţia Reporteri Fără Frontiere.
