UPDATE, miercuri, 28 noiembrie 2018 | Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, l-a acuzat pe omologul său din Ucraina, Petro Poroşenko, că a orchestrat o "provocare" navală în Marea Neagră, la sfârşitul săptămânii trecute, pentru a-şi creşte popularitatea înaintea alegerilor, scrie The Guardian.
"A fost, fără îndoială, o provocare", a declarat Putin. "A fost organizată de preşedinte, înainte de alegeri. El este pe locul 5 la popularitate şi atunci a trebuit să facă ceva. A fost folosit incidentul ca un pretext pentru a implementa legea marţială", a continuat Vladimir Putin.
Preşedintele rus, vorbind la un forum economic la Moscova, a declarat că Vestul este gata să ierte politicienii din Ucraina pentru că cred în narativa anti-Rusia pe care o promovează Kievul, transmite News.ro. "Navele militare au intrat în apele teritoriale ale Rusiei şi nu au răspuns gărzilor de coastă… Ce puteau face?", a declarat el. "Aceste ape teritoriale au fost mereu ale noastre, chiar înainte ca Crimeea să facă parte din Rusia", a adăugat Putin.
În acelaşi timp, Rusia îşi trimite noi sisteme de rachete sol-aer S-400 în Crimeea, acest lucru tensionând şi mai mult situaţia cu Ucraina.
Rusia a capturat trei nave ale marinei ucrainene | Rusia a deschis focul și a sechestrat trei nave ucrainene, la intrarea în Marea Neagră, la o mie de kilometri de România. Trei marinari ucraineni au fost răniţi, potrivit Moscovei, şase, potrivit Kievului. Președintele Ucrainei, Petro Poroșenko, a propus Parlamentului instituirea legii marțiale. În urma incidentului, cele două state se acuză reciproc de încălcarea tratatelor internaţionale.
Incidentul a avut loc în strâmtoarea Kerci, care face legătura între Marea Neagră şi Marea Azov. Ucraina susţine că a avertizat Rusia că navele sale vor trece prin zonă, în drum spre portul Mariupol, aflat într-o regiune de conflict. "Patru vase ale FSB (Serviciul Federal de Securitate al Rusiei) de mai multe tipuri, şi una din flota Mării Negre au început manevre periculoase pentru a respinge navele noastre. A fost cu siguranţă o violare a legii internaţionale privind libera trecere prin strâmtori", a declarat Igor Vorocenko, comandantul forțelor navale ucrainene.
De cealaltă parte, Rusia afirmă că navele ucrainene au intrat într-o zonă a apelor teritoriale ruseşti închisă temporar, pentru a crea o situaţie de conflict în zonă. Recunoaşte însă că a deschis focul asupra a trei nave, dar spune că acestea au intrat în apele sale teritoriale, în apropiere de Crimeea, argument respins însă de la Kiev.
Tensiunea în această zonă sensibilă este atât de puternică, încât Consiliul de Securitate al ONU a decis ca luni să aibă loc o întrunire de urgenţă, unii diplomaţi precizând că reuniunea a fost reclamată de cele două ţări. În noaptea de duminică spre luni, Consiliul de Securitate şi de Apărare ucrainean, reunit de urgenţă, i-a propus preşedintelui Petro Poroşenko să introducă legea marţială "pe o perioadă de 60 de zile", a anunţat secretarul acestei structuri. Această decizie urma să fie aprobată de Parlamentul ucrainean, care s-a reunit în sesiune extraordinară luni după-amiază, 26 noiembrie 2018, însă un vot favorabil era departe de a fi garantat.
În cadrul reuniunii Consiliului de Securitate, preşedintele Poroşenko a denunţat un "act nebun al Rusiei contra Ucrainei", dând asigurări că "atacul" a fost "premeditat". "Legea marţială nu înseamnă a declara război" Rusiei, "ea va fi introdusă numai pentru apărare", a dat el asigurări.
Navele ucrainene - două vedete blindate şi un remorcher - încercau să intre din Marea Neagră în strâmtoarea Kerci, care desparte Crimeea de Rusia şi marchează accesul în Marea Azov. Din totalul de 23 de militari de la bord, şase au fost răniţi, dintre care doi grav, potrivit armatei ucrainene. Rusia a confirmat imobilizarea în vederea inspecţiei la bord şi "utilizarea unor arme", acuzând navele ucrainene că "efectuează acţiuni ilegale în apele teritoriale ruse" şi anunţând rănirea a trei ucraineni.
NATO a îndemnat la "reţinere şi dezescaladare".
La rândul său, Ministerul român de Externe îşi exprimă îngrijorarea faţă de criza izbucnită şi consideră că agresiunea şi încălcarea legislaţiei internaţionale subminează securitatea întregii regiuni.
