Decesul Papei Francisc a zguduit întreaga lume catolică, s-a instituit doliu în toate bisericile catolice din lume, iar credincioşii se pregătesc să-l însoţească, la propriu sau cu gândul, pe ultimul drum pe fostul suveran pontif.
Între timp, o predicție asupra persoanei care îi va succede acum pontifului defunct nu este deloc simplă. După ce Papa Benedict al XVI-lea a demisionat în 2013, foarte puțini observatori de la Vatican au prezis că Jorge Mario Bergoglio din Argentina va fi ales Papă.
Ca şi în politica mondială, competiția, spun observatorii, se va reduce probabil la o luptă între progresiști, care aplaudă poziția relativ liberală a ultimului papă în ceea ce privește divorțurile, homosexualii și situația dificilă a refugiaților, și conservatori, care i-au detestat agenda.
Pe 21 aprilie, existau în total 252 de cardinali, dintre care 135 de cardinali electori sub 80 de ani. 109 dintre electori au fost numiți de Francisc, 22 de predecesorul său Benedict și cinci de Ioan Paul al II-lea.
Conservatori: Peter Erdo, un cardinal maghiar și arhiepiscop de Esztergom-Budapesta, a comparat primirea refugiaților cu traficul de persoane.
Un tradiționalist declarat, cardinalul Leo Burke, născut în Wisconsin, a intrat în conflict public cu filosofiile mai liberale ale Papei Francisc.
Progresişti: Luis Antonio Tagle, supranumit „Francisc al Asiei” pentru buna sa dispoziție și opiniile sale progresiste, provine din Filipine.
Jose Tolentino Calaca de Mendonca provine din insula portugheză Madeira și a fost numit de Papa Francisc șef al unui departament pentru cultură și educație.
Cardinalul Matteo Zuppi, arhiepiscopul de Bologna, este un italian cu șanse, un progresist apropiat de Papa Francisc.
Cardinalul Pierbattista Pizzaballa este un alt posibil candidat, care a servit 30 de ani la Ierusalim, dar, fiind mai tânăr, are şanse mai puţine de a fi ales.
Peter Turkson, din Ghana, este un consilier-cheie al Papei Francisc pe teme precum schimbările climatice și justiția socială.
Jean-Marc Aveline, arhiepiscop de Marsilia, este un alt nume luat în calcul, la fel şi cardinalul Juan Jose Omella, arhiepiscop de Barcelona, ambii apropiaţi de ideologia defunctului papă.
Printre moderaţi, care nu sunt nici conservatori, nici progresişti, se află Pietro Parolin, actualul secretar de stat al Vaticanului, care este, de asemenea, un candidat important, un diplomat foarte competent.
