Franţa şi Germania au reuşit să ajungă la un compromis pentru a debloca discuţiile asupra controversatei reforme europene a drepturilor de autor, potrivit unor surse concordante, informează AFP.
Datorită acestui acord, reprezentanţii celor 28 de ţări membre ale UE urmează să se reunească din nou pe 8 februarie, în speranţa de a ajunge la o poziţie comună asupra altor prevederi ale reformei. Apoi, reprezentanţii a trei instituţii europene - Consiliul UE (care reprezintă cele 28 de ţări), Parlamentul European şi Comisia UE - se vor putea reuni pentru a ajunge în sfârşit la un text comun.
Franţa şi Germania se aflau sub presiune pentru a ajunge la o înţelegere asupra articolului 13 al acestei reforme. Acest articol prevede incitarea unor platforme precum YouTube să-i remunereze mai bine pe creatori şi obligarea acestor platforme de a retrage conţinuturile care nu au făcut obiectul unui acord de licenţă între artist şi platformă. Germania dorea că micro-întreprinderile şi start-up-urile să fie exceptate de la obligaţia de a filtra conţinuturile, ceea ce Franţa respingea.
Potrivit compromisului la care au ajuns cele două ţări, vor fi exceptate de la obligaţia de a filtra conţinuturile întreprinderile ce vor îndeplini următoarele trei criterii: 1. să aibă mai puţin de trei ani de existenţă, 2. să aibă o cifră de afaceri mai mică de 10 milioane de euro şi 3. să aibă un nivel de audienţă mai mic de 5 milioane de vizitatori pe lună.
Dincolo de cele trei criterii, întreprinderile trebuie să împiedice reapariţia de conţinuturi suprimate şi să filtreze postările online, în conformitate cu liste furnizate de cei care deţin drepturi de autor.
Îngrijorate de acest blocaj, asociaţii care reprezintă jurnalişti şi agenţii de presă au făcut apel joia trecută la preşedintele francez Emmanuel Macron şi la cancelarul federal german Angela Merkel. "Vă solicităm să facem în aşa fel ca aceste articole de blocaj să fie înlăturate în viitorul cel mai apropiat, pentru a nu compromite reuşita acestei directive", au notat aceste asociaţii. "În joc este supravieţuirea unei prese libere şi independente", au estimat asociaţiile semnatare.
Reforma drepturilor de autor - care prevede de asemenea înfiinţarea unui "drept conex" dreptului de autor pentru editorii de presă, permiţând astfel cotidianelor, revistelor sau agenţiilor de presă să fie remunerate în urma reutilizării online a producţiei lor de către agregatorii web de ştiri - este denunţată de giganţii digitali.
În decembrie, Richard Gringas, vicepreşedintele Google pentru "news", însărcinat cu relaţiile cu industria mass-media, a atenţionat asupra "consecinţelor neprevăzute" pe care le-ar putea avea această dispoziţie asupra micilor editori.
