Migrena este o afecțiune neurologică complexă, care nu poate fi redusă la o simplă durere de cap. Deși este o problemă comună, migrena poate avea un impact semnificativ asupra calității vieții celor care o experimentează, consemnează DC News.ro.
Cuvântul „migrenă” provine din grecescul „hemicrania”, care se referă la durerea de cap unilaterală, un simptom comun al migrenelor. De obicei, migrenele sunt însoțite de dureri pulsatile și pot afecta una dintre părțile capului, fiind de obicei intense și incapacitante.
Cu toate acestea, migrenele nu sunt doar dureri de cap; ele sunt, în mod esențial, un fenomen neurologic complex care implică multiple faze și factori biologici.
Migrena se desfășoară în patru faze distincte, fiecare cu simptome proprii și procese biologice asociate. Aceste faze includ:
Faza prodromală. Aceasta este prima etapă a migrenei, care poate apărea cu 24 până la 48 de ore înainte ca durerea să înceapă. În această fază, creierul este activat într-o zonă cunoscută sub numele de hipotalamus, care joacă un rol important în reglarea unor funcții precum apetitul și starea de bine. Simptomele din această fază pot include modificări ale apetitului, greață, oboseală și chiar vederea încețoșată.
Faza de aură. La unele persoane, migrena este precedată de o „aură”, care poate fi o serie de simptome vizuale sau senzoriale. Acestea includ sclipiri de lumină, linii sau pete colorate și, uneori, pierderea parțială a vederii. Aura poate dura de la cinci la 60 de minute și poate implica și alte senzații, cum ar fi furnicături pe față sau pe mâini.
Faza de durere de cap. Aceasta este faza caracteristică a migrenei, unde durerea severă și pulsantă apare pe o parte a capului. În această fază, sistemul nervos trigemen este activat, ceea ce duce la eliberarea de proteine care provoacă dilatarea vaselor de sânge și inflamație. Acest proces este responsabil de durerea intensă asociată migrenei.
Faza postdromală. După ce durerea de cap dispare, mulți pacienți experimentează o fază postdromală, caracterizată prin modificări ale dispoziției și ale nivelului de energie. De asemenea, aceștia pot simți oboseală și confuzie sau chiar o stare de euforie temporară.
Cum se tratează migrenele
Tratamentul migrenelor depinde de severitatea atacurilor și de răspunsul individual al pacientului la diferite medicamente. În general, tratamentele pot fi împărțite în două categorii: tratament acut și tratament preventiv.
Tratament acut. Pentru atacurile de migrenă ușoare, medicamentele antiinflamatoare, cum ar fi aspirina sau medicamentele nesteroidiene (AINS), pot fi eficiente. Acestea ajută la reducerea inflamației și a durerii. În plus, un medicament antiemetic poate fi utilizat pentru a combate greața, un simptom frecvent în timpul migrenei.
Triptanii sunt medicamentele de bază pentru migrenele moderate și severe. Acestea sunt utilizate pentru a contracara dilatarea vaselor de sânge și pentru a reduce eliberarea substanțelor chimice inflamatorii. Triptanii pot fi administrați sub formă de tablete, injecții sau spray nazal, iar alegerea formei depinde de severitatea simptomelor, inclusiv de prezența grețurilor și a vărsăturilor.
Un alt tip de medicament utilizat pentru tratamentele acute sunt gepanții, care sunt inhibitori ai CGRP (calcitonin gene-related peptide), o substanță chimică implicată în inflamația migrenei. Gepanții sunt disponibili sub formă injectabilă sau orală și pot fi folosiți atunci când triptanii nu sunt eficienți sau sunt intolerabili.
Tratament preventiv. Dacă migrenele sunt frecvente și severitatea lor interferează cu activitățile zilnice, medicul poate recomanda un tratament preventiv. Acesta include medicamente care ajută la reducerea frecvenței și severității atacurilor.
Printre cele mai comune medicamente de prevenire a migrenei se numără beta-blocantele (cum ar fi metoprololul și propranololul), antidepresivele (precum amitriptilina) și anticonvulsivantele (de exemplu, valproatul de sodiu și topiramatul). Aceste medicamente sunt utilizate și pentru tratamentele altor afecțiuni, cum ar fi hipertensiunea arterială și depresia, și sunt adesea prescrise în mod regulat pentru a preveni atacurile de migrenă.
Mai recent, o clasă de medicamente numită anticorpi monoclonali anti-CGRP a devenit disponibilă. Aceste medicamente sunt administrate sub formă de injecții lunare și au demonstrat rezultate promițătoare în reducerea frecvenței migrenelor cronice.
Cum poți preveni migrenele
Pe lângă tratamentele medicamentoase, modificările stilului de viață joacă un rol important în gestionarea migrenelor. Unele dintre cele mai eficiente schimbări includ:
Îmbunătățirea igienei somnului. Stabilirea unui program regulat de somn poate ajuta la reducerea frecvenței migrenelor.
Exercițiile fizice regulate. Activitatea fizică moderată, cum ar fi mersul pe jos sau înotul, poate reduce intensitatea migrenelor.
Evitarea factorilor declanșatori. Cofeina, alcoolul, stresul și anumite alimente pot declanșa migrene la unele persoane. Identificarea și evitarea acestora poate reduce riscul unui atac.
Gestionarea stresului. Practicile de relaxare, cum ar fi meditația sau yoga, pot ajuta la reducerea stresului, un factor major declanșator al migrenelor.
Migrena este o afecțiune complexă care implică multe faze și procese biologice în creier. Prin urmare, consultarea unui medic rămâne necesară pentru stabilirea celui mai potrivit tratament.
