Liderii Uniunii Europene s-au pus de acord marţi seară, la finalul unui summit maraton, asupra numelui succesorului lui Jean-Claude Juncker la şefia executivului comunitar. Alegerea lor s-a oprit în cele din urmă asupra actualului ministru german al Apărării, Ursula von der Leyen, o apropiată a cancelarului Angela Merkel. Soluţia a deschis calea pentru ca franţuzoaica Christine Lagarde să preia conducerea Băncii Centrale Europene (BCE).
Actualul premier liberal belgian, Charles Michel, va fi noul preşedinte al Consiliului European, iar socialistul spaniol Josep Borrell este propus pentru şefia diplomaţiei europene. Jocurile nu sunt însă considerate făcute pentru Ursula von der Leyen, care va trebuie să primească undă verde din partea PE, în cadrul unui vot programat peste două săptămâni.
În cursul zilei de ieri, noii europarlamentari - care şi-au preluat la rândul lor funcţiile în cursul zilei de marţi, în cursul unei scurte sesiuni inaugurale la Strasbourg - urmau să-l desemneze, prin vot secret, pe succesorul italianului Antonio Tajani (PPE, dreapta) la preşedinţia PE, pentru un mandat de doi ani şi jumătate. În acelaşi timp, nu era deloc sigur că eurodeputaţii vor urma sugestia Consiliului European privind împărţirea postului pentru următorii cinci ani între socialişti şi populari.
Funcţia de preşedinte al Parlamentului European face parte din cele cinci pe care încearcă să şi le împartă marile familii politice europene, chiar dacă este mai puţin râvnită decât cea de preşedinte al Comisiei Europene.
Germanul Manfred Weber, şeful grupului parlamentar al PPE (cel mai numeros) şi candidat fără succes la preşedinţia CE, s-a declarat "pregătit să-l susţină" miercuri pe candidatul grupului socialist (al doilea ca efective), conform principiului alternanţei după preşedinţia Tajani. Pe lista celor patru aspiranţi publicată marţi seară nu figurează niciun reprezentant al PPE.
Socialiştii îl propuneau pe italianul David Sassoli, eurodeputat de zece ani, după ce în prealabil au criticat acordul "profund dezamăgitor" convenit la Bruxelles. Sassoli o va avea drept concurentă pe eurodeputata ecologistă germană Ska Keller. "Avem nevoie de o dinamică pentru o schimbare politică în Europa, iar acest lucru nu este posibil cu pachetul" de numiri decis marţi la Bruxelles, a declarat ea. Ceilalţi doi candidaţi sunt deputata spaniolă Sira Rego, din grupul de extremă stânga GUE/NGL, şi conservatorul ceh Jan Zahradil.
Pentru a fi ales, noul preşedinte al PE ar trebui să obţină o majoritate absolută de voturi. Dacă această condiţie nu va fi întrunită după primele trei tururi de scrutin, în cel de-al patrulea - la care vor participa primii doi candidaţi din turul trei - ar fi suficientă o majoritate simplă.
Parlamentul European şi-a început marţi noua legislatură, printr-o sesiune inaugurală marcată de o manifestaţie a zeci de mii de catalani şi de o demonstraţie de ostilitate a eurodeputaţilor britanici în hemiciclul de la Strasbourg.
