Fostul premier polonez Donald Tusk a fost ales, miercuri, în funcţia de preşedinte al Partidului Popular European (PPE), de delegaţii reuniţi la Zagreb, în congresul formaţiunii paneuropene. Tusk, singurul candidat înscris pentru preşedinţia PPE, a fost validat cu 491 de voturi pentru şi 37 de voturi împotrivă. Preşedinţia sa va începe la 1 decembrie 2019, se precizează pe site-ul PPE.
Donald Tusk îi succede lui Joseph Daul, care s-a aflat timp de două mandate în fruntea formaţiunii, şi devine primul est-european la preşedinţia PPE de la fondarea acestuia, în 1976. Până acum, funcţia a fost deţinută de doi belgieni (Leo Tindemans şi Wilfried Martens), un olandez (Piet Bukman), un francez (Joseph Daul) şi un luxemburghez (Jacques Santer).
În calitate de preşedinte al Consiliului European, Donald Tusk a fost "şef de orchestră" al summiturilor europene, în care a depus eforturi să menţină unitatea celor 27 în raport cu Regatul Unit în timpul negocierilor privind Brexitul. El a fost, timp de cinci ani, unul dintre cele două chipuri ale Europei, alături de luxemburghezul Jean-Claude Juncker, preşedinte al Comisiei Europene.
Ocupând o "funcţie aproape total lipsită de putere", cum a descris-o chiar el, într-un recent interviu, Donald Tusk a încercat să-şi utilizeze în primul rând "puterea de convingere şi de comunicare". Unele dintre afirmaţiile sale au făcut vâlvă, ca şi cele ale unui alt Donald, american de această dată. "Nu mai avem nevoie de duşmani, când avem prieteni ca Donald Trump", a declarat Tusk. Sau o alta, referitoare la ieşirea Regatului Unit din UE, potrivit căreia ar trebui să existe "un loc special în infern pentru cei care au promovat Brexitul fără să aibă nici cea mai mică idee privind modul de a-l realiza". Succesor al belgianului Herman Van Rompuy, Tusk a curăţat praful de pe comunicarea Consiliului European, utilizând cu umor reţelele sociale.
Numindu-l pe Tusk în fruntea PPE, în mare parte dominat de creştin-democraţii Angelei Merkel, chiar dacă ea însăşi este în pierdere de viteză, partidul încearcă să-şi arate muşchii în special în relaţia cu Emmanuel Macron, foarte prezent în prim-planul scenei europene. Ca şi lidera germană, Tusk şi-a trăit prima parte a existenţei într-o ţară comunistă aflată sub jugul sovietic, de unde o mare suspiciune faţă de Rusia. Într-un discurs din 13 noiembrie, el a luat deschis poziţie împotriva lui Macron, un "prieten foarte drag". Într-o replică adresată preşedintelui francez, care a afirmat că doreşte o apropiere a UE de Moscova, Donald Tusk a avertizat Franţa şi în legătură cu extinderea UE. "Nu putem avea o Europă suverană fără Balcani stabili, integraţi cu restul continentului".
Mandatul de preşedinte al PPE atribuit lui Donald Tusk este unul de trei ani, dar poate fi prelungit pe termen nedefinit.
