Evaluaţi acest articol
(16 voturi)
Fii primul care postează comentarii!

În aceste zile s-a discutat intens în plan național cu privire la majorarea salariului minim de la 1 noiembrie. Cu siguranță, cu toții ne dorim venituri cât mai mari pentru cetățeni, care să le asigure acestora un trai mai bun, iar angajatorii sunt conștienți că un nivel mai ridicat al salariului este un stimulent important atât în recrutarea angajaților dar și pentru păstrarea acestora. Însă, trebuie luate în calcul toate consecințele care vin odată cu o asemenea decizie.

În primul rând, creșterea de la o lună la alta a salariului minim afectează companiile mici și mijlocii. Trebuie avut în vedere faptul că suntem pe final de an, iar companiile mici și mijlocii au un buget în care fiecare încearcă să se încadreze până la finalul anului, în funcție de încasări și plăți și de indicatorii economici din piața liberă, influențați și de deciziile sistemului legislativ. O creștere cu două luni mai devreme a salariului minim presupune o presiune majoră pe bugetele acestor companii și va fi suportată diferit de fiecare, având în vedere că măsura vine cu două luni mai devreme și că va fi interpretată ca o intruziune nepotrivită a factorului guvernamental, care nu ține cont de principiile de bază ale economiei de piață, precum și de cel al predictibilității. Mai mult, nu există nicăieri în lume o abordare prin care se decide ca în termen de două săptămâni să intervii prin decizie guvernamentală în bugetul companiilor. Înainte ca o asemenea măsură să fie luată, trebuie să existe o fundamentare privind rentabilitatea sa, un calcul privind impactul pe care îl va avea atât asupra firmelor, cât și asupra costurilor care survin aplicării acestei creșteri. De ce trebuie să se ajungă în situația ca Guvernul să forțeze o asemenea decizie și să o pună pe spatele angajatorilor, în mod incorect economic și moral, acum, în prag de sărbători, când fiecare angajator își face calcule cu privire la recompensarea angajaților și stimularea performanței.

De aceea, nu pot fi de acord cu intenția Guvernului de a majora salariul minim brut pe economie de la 1 noiembrie 2018, fără un mecanism transparent și predictibil. De asemenea, nu văd de ce atâta grabă pentru implementarea unei măsuri cu două luni înainte față de termenul pe care l-ai gândit inițial. Corect, poate reprezenta un plus la bugetul de stat, însă în același timp trebuie să avem în vedere și ce înseamnă această majorare pentru mediul de afaceri, cel care va trebui să suporte consecințele.

În al doilea rând, mai este și problema legată de diferențierea venitului minim. Nu cred că salariul minim ar trebui să fie legat de studii sau de vechimea în muncă. Din punctul meu de vedere, cei cu studii superioare se gândesc la un loc de muncă mai bine plătit, mai ales într-o piață a forței de muncă precum cea pe care o avem noi în România. În același timp, indiferent de studiile pe care o persoană le are, venitul său depinde de munca pe care o depune și de domeniul în care activează. Cred că ar trebui să ne preocupe mai mult care va fi povara pentru mediul de afaceri, în condițiile în care sunt industrii care au o valoare adăugată mai mică prin definiție și unele cu valoare adăugată mai mare. Avem domenii caracterizate de o valoare adăugată mică pentru care costurile cu forța de muncă reprezintă o componentă importantă. În acest caz, nu știu cât de mult contează diferențierea pe nivelul de educație.

Am văzut declarația premierului Viorica Dăncilă în care afirma că salariul minim nu va crește în niciun caz de la 1 noiembrie. Consider că e un prim semnal că lucrurile se vor discuta și se vor analiza cu atenție. Asemenea decizii nu se pot lua peste noapte, ci trebuie discutate și avut în vedere care va fi impactul asupra întreprinzătorilor. Voi discuta cu colegii mei din țară și din Parlament despre obligația tuturor factorilor decidenți de a respecta principiul de bază pentru o economie dezvoltată,  cel al predictibilității în economie.

(P)

Citit 2426 ori Ultima modificare Miercuri, 24 Octombrie 2018 19:02