Evaluaţi acest articol
(30 voturi)
Fii primul care postează comentarii!

Sfârșitul de an reprezintă un moment de bilanț, cu atât mai mult cu cât suntem la jumătatea actualei legislaturi. Cum se face politica la vârf după o experienţă de doi ani de mandat în Parlamentul României, locul unde se fac și se desfac alianțe?

Situația de pe scena politică este comentată în fel și chip, sunt dezbateri şi talkshow-uri TV, se scriu editoriale, se fac scenarii. Părerea mea este că PSD nu va pleca de la guvernare, pentru că are o majoritate stabilă în Parlament. În Camera Deputaților, alianţa PSD - ALDE are 165 de parlamentari și susținerea grupului minorităților și a UDMR. Pentru aprobarea unei legi organice sunt necesare 165 de voturi, așa că aici avem majoritate stabilă. La Senat avem majoritate simplă numai prin Grupul parlamentar PSD. În cazul unei moțiuni de cenzură, care se votează în plenul comun, opoziția trebuie să mai adune 55 de voturi din zona majorității guvernamentale și e clar că nu au nicio șansă. Revenind la întrebare, un bilanț după doi ani de mandat... Poate că, până la acest moment, PSD nu a îndeplinit jumătate din măsurile din programul de guvernare, dar punerea acestora în practică este eșalonată pe întregul mandat de patru ani. Din ce ne-am propus în primii doi ani, s-a realizat peste 80%. Am încredere că atunci când vom face bilanțul acestei guvernări, românii ne vor judeca corect.

Sunteți membru al Comisiei de Apărare, Ordine Publică și Siguranță Națională a Camerei Deputaților, care, în contextul politic și militar din regiune, a devenit una dintre cele mai importante comisii parlamentare. În pofida acestui lucru, se discută puțin despre activitatea acestei comisii.

Este și firesc să fie așa, pentru că multe dintre deciziile luate în comisie țin de siguranța națională. Principala responsabilitate a Comisiei de Apărare este ca, împreună cu Ministerul Apărării și cu Ministerul de Externe, să aliniem capacitatea militară a Armatei Române la standardele NATO. Asta presupune să avem capabilitățile militare interconectate cu cele ale NATO, adică armament în conformitate cu standardele NATO.

Ca membru al Comisiei de Apărare, aveți temeri în legătură cu ce se întâmplă în regiunea noastră, având în vedere că suntem granița de est a UE și NATO?

Mă îngrijorează situația tensionată dintre Ucraina și Rusia, mai precis, situația din Peninsula Crimeea și Marea Azov. Mă îngrijorează la fel de mult și prezența  Armatei Federației Ruse în continuă creștere în zona Mării Negre. În context, tot ce înseamnă europenizarea statelor din fosta URSS este privită de Kremlin ca o amenințare directă. Miza Kremlinului este să țină Uniunea Europeană și NATO cât mai departe de granițele sale, pentru a nu-i fi diminuată sfera de influență.

Asistăm la o înrăutățire a situației, având în vedere ultimile evenimente şi a faptului că Rusia a preluat controlul strâmtorii Kerch și implicit, a zonei Mării Azov. 

Situația din strâmtoarea Kerch este în derulare. Mă îngrijorează mișcarea pe care a făcut-o Ucraina pe 15 decembrie, despre care s-a vorbit puțin, dar care va avea implicații majore. Mă refer la înfiinţarea Bisericii Ortodoxe Autocefale a Ucrainei, care a ieșit de sub influența Moscovei. E un ideal pe care ucrainienii îl urmăresc de sute de ani, dar să evaluăm și riscurile. Kremlinul controlează Patriarhia Moscovei, ca factor de influență în fostele republici sovietice, cu populație ortodoxă. Vladimir Putin, autointitulat apărător al Ortodoxiei, nu va tolera acest lucru. Este, de fapt, cea mai mare lovitură pe care a primit-o Kremlinul din partea Ucrainei. Această mișcare nu va rămâne fără repercursiuni.

SRI a intrat în colimatorul dezbaterilor şi talkshow-urilor din presă din cauza protocoalelor de colaborare cu instituții din Justiție. La comisie se discută despre serviciile secrete?

Am să încep prin a spune ce mi-aș dori eu să facă serviciile. Aș vrea să văd un raport din partea lor în ceea ce priveşte problemele legate de alimentaţie, deoarece cancerul vine din farfurie. Importăm carne congelată la prețuri foarte mici, ca materie primă pentru gama de produse din carne. Tot ce nu mănâncă Europa ne este băgat nouă pe gât. Sănătatea poporului român este mult mai importantă decât himera unei mari corupții.

Revenind la întrebare, televiziunile s-au transformat în vectori de dezbateri despre servicii secrete, procurori, judecători, corupție. Gândiți-vă cum se vede asta din exterior. Ce cread reprezentații altor state sau chiar oamenii simpli când citesc despre România doar știri despre corupție, procurori, judecători?! Asta este „vitrina” României? Eu cred că se exagerează în privința instituțiilor de forță ale statului român şi fac o imagine externă proastă. Din informațiile mele, toată activitatea informativă a SRI și SIE este de foarte bună calitate și nu ar trebui umbrită de scandaluri. În opinia mea, ar trebui anulate protocoalele de colaborare și întărite statutul și independența judecătorilor. Judecătorii ar trebui să aibă imunitate ca și parlamentarii, pentru că de profesionalismul și imparțialitatea lor depind destinele oamenilor.

Sunteți unul dintre tinerii care fac politică. Mulți tineri sunt încă reticenți în a face pasul spre politică. Ce mesaj aveți pentru acești tineri? 

Am susținut întotdeauna că tinerii trebuie să facă politică, indiferent în ce partid. Nu putem avea o clasă politică fără implicarea lor. Mi-aș dori ca tinerii să facă politică cu dorința de a se afirma în viața publică, în administrație. Această euforie a rețelelor de socializare a impus un stil de comunicare prin care, cu ajutorul unui singur click, poți aduce injurii oricui. A fost „recrutată” o masă de tineri care este împotrivă la orice și contra oricui. Eu spun că, decât să stai pe facebook și să proferezi înjurii, de multe ori din cauza unor fake-news, fără capacitatea de a discerne politic, este mai bine să participi direct la viața politică. Repet, îndemnul meu este același, indiferent de partidul în care ar vrea să se înscrie un tânăr. PSD are însă cea mai mare și mai serioasă organizație de tineret. Dovada este faptul că promovează tinerii. Președintele Organizației Municipale a TSD Galați, Ionuț Pucheanu, este primarul Galațiului, iar eu, președintele organizației județene TSD, sunt deputat în Parlament. 34% din consilierii județeni ai PSD Galați, sunt membri ai organizației de tineret. De altfel, PSD are tradiție în a sprijini organizația de tineret și pe cea de femei.

Tot în 2018 s-a făcut și bilanțul la jumătate de mandat pentru administrația locală. Mă refer la Consiliul Județean, al cărui președinte este Costel Fotea și la Primăria Galați, condusă de Primarul Ionuț Pucheanu. Cum se conturează acest bilanț?

Se vorbeşte despre lucrurile bune care s-au făcut, dar sunt și mulți contestatari. Cifrele reflectă cel mai bine situaţia. Cei care critică ar trebui să ia în considerare fondurile europene accesate de Consiliul Județean Galați în ultimele patru mandate, ale lui Eugen Durbacă, Eugen Chebac, Nicolae Bacalbașa, dar și primii doi ani de mandat ai actualului președinte, Costel Fotea. Însumate, fondurile aduse în mandatele precedente reprezintă mai puțin decât a adus Costel Fotea în doi ani și jumătate. Şi proiectele nu se opresc aici, iar valoarea lor totală este de 550 milioane de euro. Cifrele spun totul.

Pe Ionuț Pucheanu îl admir pentru curajul pe care l-a avut, la 36 de ani, de a face ordine în sistemul de termoficare. Până acum, niciun primar nu a avut curajul de a-și asuma politic schimbarea unui sistem a cărui funcționare producea anual pierderi de peste 11 milioane de euro. În zece ani, pierderea de 110 milioane de euro putea schimba fața orașului. Ionuț Pucheanu a făcut ceea ce trebuia făcut, a descentralizat termoficarea prin introducerea microcentralelor, a scurtat distanța dintre locul de producere a energiei termice și cel de consum, eliminând pierderile. A riscat, dar a realizat un lucru important pentru Galați. Gândiți-vă că marile orașe din Transilvania au renunțat la încălzirea centralizată din 1995-1997. Îl felicit și aș dori ca gălățenii să îl respecte pentru această realizare asumată pentru binele lor.

Peste câteva zile trecem în 2019. Ce le doriți românilor pentru anul viitor?

Încheiem un an important pentru români, anul aniversării Marii Uniri, în care ar fi trebuit dezbătut proiectul de țară pentru următoarea sută de ani, în loc să fim acaparați de tensiuni și certuri politice. La sfârșitul Anului Centenarului, în preajma Nașterii Domnului, dar și în anul care vine, îmi doresc să ne respectăm mai mult. Dacă noi, românii, nu suntem uniți, să nu ne așteptăm ca altcineva să ne vrea binele.

(P)

Citit 3733 ori Ultima modificare Miercuri, 19 Decembrie 2018 21:42