Vineri dimineață, Bucureștiul a fost zguduit de o tragedie care readuce în prim‑plan vulnerabilitățile urbane pe care preferăm să credem că le‑am depășit.
Explozia din blocul de pe Calea Rahovei a distrus parțial două etaje ale imobilului și a lăsat în urmă un bilanț dramatic: trei morți și multe victime cu arsuri și traume grave, panică imensă printre locuitorii din zonă, clădiri afectate de deflagrație, printre care și un liceu ai cărui elevi vor trece în regim online timp de o săptămână. Raed Arafat avertizează că blocul prezintă risc de colaps, iar primarul interimar al Capitalei precizează că imobilul este ireparabil și va trebui demolat.
Explozia din Rahova a fost înregistrată de stațiile seismice ale Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului, energia estimată a deflagrației fiind similară cu cea generată de un cutremur de magnitudine locală 1,2. În aceste condiții, se ridică întrebări pe care nu le putem ignora: De ce s-a întâmplat asta? Cât de pregătiți suntem? Cum putem preveni astfel de tragedii?
Versiunea principală este acumularea de gaze naturale - în ziua anterioară au existat sesizări privind miros de gaz, iar echipe Distrigaz au intervenit și au oprit alimentarea. Însă sigiliul electrovalvei aplicat anterior a fost găsit rupt la noul control, ceea ce înseamnă că problema nu fusese rezolvată. Dacă se confirmă, nu mai este vorba doar despre un accident izolat, este simptomul unor disfuncționalități sistemice în gestionarea infrastructurii de gaze, întreținere, siguranță urbană și supravegherea autorităților responsabile.
Cât de pregătiți suntem, am văzut ieri că nu suficient. Iar la nivel de prevenție sunt foarte multe de făcut. Propunerile cele mai pertinente includ un audit periodic al instalațiilor de gaze la nivel municipal și la scară de bloc, efectuat de entități independente, o răspundere reală pentru operatori în caz de defecțiuni (sancțiuni, transparență, răspundere penală atunci când există neglijență), investiții în infrastructură (rețele noi, sisteme de detecție, modernizare accelerată), dar și, foarte important!, educarea populației. Aceasta trebuie să știe ce trebuie făcut atunci când simți miros de gaz, cum sesizezi şi cum reacționezi, în așteptarea autorităților.
Ieri a explodat un bloc din Rahova, dar tragedia se poate repeta oricând, oriunde. Să ne amintim numai câteva cazuri care au zguduit la propriu Galațiul. În 2017, explozie la G5 din Micro 19, deflagrație în urma căreia au murit două persoane, printre care și o fetiță de un an și jumătate. În noiembrie 2018, explozie într-o garsonieră a blocului G2 din Mazepa. Februarie 2020: explozie la etajul trei al unui bloc de garsoniere din Micro 39, cu 100 de persoane evacuate. Octombrie 2020, o altă explozie a dus la evacuarea blocului N6 din centru, inclus pe lista reabilitărilor cu fonduri PNRR. Ianuarie 2024: explozie la G1 din Micro 19, care a afectat mai multe apartamente. Și așa mai departe.
Sunt foarte multe cazuri pe lista neagră a tragediilor, listă pe care, dacă nu învățăm nimic din greșeli, putem intra din nou oricând.
