Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) depus de Guvern la Comisia Europeană va avea efectul contrar scopului său declarat. În loc să sprijine redresarea ţării, de fapt îndatorează România pe termen lung, adânceşte decalajul între estul şi vestul României, dar mai ales între veniturile românilor şi cele ale cetățenilor din alte țări europene.
Cele 29.2 miliarde euro de care ar trebui să beneficieze ţara noastră sunt împărţite în 14,2 miliarde euro granturi şi 15 miliarde împrumuturi. Însă, din cele 23 de ţări care au depus Planurile Naţionale de Redresare şi Rezilienţă, doar 7 state doresc să acceseze şi partea de împrumut, iar alte 16 state au optat doar pentru granturi (ex. Austria, Croaţia, Cehia, Ungaria, Slovacia, Spania etc).
”Exceptând Italia, ţara europeană cea mai afectată de pandemie, care solicită Comisiei Europene 68,9 miliarde euro granturi şi tot atât partea de împrumut, România este ţara care solicită cei mai mulţi bani împrumut (15 miliarde de euro), bani care vor fi plătiţi de toţi românii, până în 2050, indiferent dacă vor beneficia sau nu de proiectele de investiţii prevăzute în PNRR.
Acest împrumut va fi plătit scump, în special de categoriile populaţiei cele mai defavorizate atât timp cât, prin reformele cuprinse în PNRR, Guvernul Cîţu anunţă că timp de 5 ani nu vor mai creşte pensii, alocaţii, salarii, deşi Comisia Europeană nu a solicitat aşa ceva. Atrage atenția şi intenţia Guvernului de a creşte numărul şi cuantumul taxelor şi impozitelor percepute atât operatorilor economici, cât şi populaţiei. Unde se vor duce toţi aceşti bani puşi la dispoziţie de Uniunea Europeană? Fondurile europene accesate prin PNRR se vor duce cu precădere către vestul ţării, pentru că Moldova este aproape inexistentă în PNRR. La o simplă căutare după cuvinte-cheie în documentul de 1203 pagini, Clujul apare de 57 ori, Arad de 38 ori, Timiş de 40 de ori, pe când Galaţi de 7 ori şi Brăila de 2 ori. Din nou, Moldova primeşte doar firimiturile, iar Galaţiul, nici măcar atât”, a declarat senatoarea Laura Georgescu.
Județul Galați nu este amintit cu mari proiecte ce urmează a fi finanţate prin PNRR, ci se face vorbire despre faptul că este unul dintre judeţele cu risc de inundaţii, că suntem într-o zonă cu risc seismic ridicat sau că avem port. Însă nici pentru porturi nu sunt proiecte, ci se pare că se finanţează doar întocmirea unei strategii. „În ceea ce priveşte transportul naval de mărfuri, strategia navală va include un plan de măsuri cu indicatori cuantificabili şi va fi corelată cu strategia feroviară în ceea ce priveşte transportul multimodal”, se arată în PNRR. Pentru întocmirea acestei strategii este prevăzută o sumă de 120 milioane de euro, care se va duce probabil tot către firmele de consultanţă.
”Acum este clar motivul pentru care au refuzat să facă public PNRR înainte de depunerea la Comisia Europeană. Au ascuns intenţia de a direcţiona discreţionar banii, pe criterii care nu au legătură cu redresarea economică, cu reducerea decalajelor economice între zonele geografice.
Ca urmare, apar întrebările dacă nu cumva PNRR este folosit pentru câştigarea şefiei PNL de către Cîţu, prin direcţionarea unor sume importante către judeţele unde are interese şi de ce toţi românii trebuie să suporte nota de plată a campaniei electorale interne din PNL?”, a afirmat Laura Georgescu.
(P)
