Nivelul scăzut de cultură, anturajul, necunoașterea noțiunilor de contracepție și condițiile sociale care împiedică accesul la servicii medicale fac ca România să ocupe primul loc în Europa când vine vorba de fenomenul nașterilor la vârste foarte fragede.
Numai în 2021, aproape 700 de minore care nu împliniseră încă 15 ani au devenit mame, potrivit Institutului Național de Statistică.
În județul Galați, în aceeași perioadă, 23 de fete mai mici de 15 ani și 412 adolescente între 15 și 19 ani au născut, în timp ce în 2022, DGASPC a raportat un număr de 167 de cazuri. Dintre acestea, o sută de mame au provenit din mediul rural, 45 din urban, iar 22 de cazuri, din alte județe.
Fără școală și contracepție
Potrivit unui studiu al organizației "Salvați Copiii", niciuna dintre mamele minore sau adolescente chestionate nu mai frecventa școala în perioada în care a rămas însărcinată, existând și zeci de cazuri în care tânăra mamă nu fusese nici măcar o zi din viață la școală. O altă concluzie a studiului citat este că patru din zece adolescente însărcinate sau devenite mame nu au accesat, pe durata sarcinii, alte servicii medicale, cu excepția medicinei de familie.
Conform "Salvați Copiii", doar 20 la sută dintre mamele minore intervievate au spus că au folosit măcar o dată metode contraceptive. Principalele motive ale neutilizării acestor metode au fost: lipsa informațiilor (în trei din zece cazuri), lipsa interesului/ "nu am dorit" (în două din zece cazuri), dorința de a avea un copil (în 14 la sută dintre cazuri), lipsa banilor (8 la sută), religia (5 la sută).
