Găzduită de Galeriile de Artă „Nicolae Mantu”, expoziția „Ferestre spre lume, ferestre spre sine”, cuprinzând lucrări de pictură ale plasticienelor Lavinia Antonia Coșovliu și Gabriela Badea, este curatoriată de muzeografa Cristiana Ștefania Culiță, de la Muzeul de Artă Vizuală, vicepreședinte al Filialei Galați a Uniunii Artiştilor Plastici din România (UAPR), care semnează și prefața catalogului.
Cele două artiste expozante sunt membre stagiare ale UAPR Galaţi, cu o activitate susținută în cadrul acestei organizații profesionale a creatorilor din domeniul artelor vizuale și cu numeroase participări la manifestările de profil cu caracter național și internațional, Lavinia Coșovliu având în palmares și trei expoziții personale, deschise la Iași (2021) și Galați (2023, 2024).
Lucrările expuse pe simeze sunt inspirate în totalitate din natură, dar în timp ce la Lavinia Coșovliu elementele care populează tablourile sunt recognoscibile în realitatea peisajului zugrăvit, la Gabriela Badea, acestea constituie doar pretexte pentru compoziții, în care fantezia are rolul principal în crearea imaginilor. Sunt două viziuni artistice diferite ale protagonistelor, modalitățile de realizare picturală care definesc de fapt individualitatea fiecăreia.
Peisajele Laviniei Coșovliu sunt din zona Mării Negre, cu localizări în Dobrogea bulgărească (Balcic și Capul Caliacra), dar și de pe Dunăre și împrejurimile acesteia. Tablouri ca „Dealuri la Balcic”, „Golf la Balcic”, „Mușcate la Balcic”, „La Caliacra”, „Stânci la Caliacra”, „Fereastră la Caliacra II”, „Doi calcani”, „Stabilopod” conțin aspecte în care pictorița surprinde specificul peisajului de poveste a ceea ce odinioară Regina Maria a numit „Costa de Argint”, spațiu care, în perioada interbelică, a constituit o adevărată şcoală a picturii românești, loc unde au poposit marii artiști Theodor Pallady, Gheorghe Petrașcu, Nicolae Tonitza, Ștefan Dimitrescu, Francisc Șirato, Iosif Iser, Jean Alexandru Steriadi, Cecilia Cuțescu-Storck, Nicolae Dărăscu, Dumitru Ghiață etc. Imaginile lucrărilor se desfășoară pe vaste întinderi spațiale, apa se contopește la orizont cu cerul, albastrul este culoarea dominantă, uneori mai închis, aproape dramatic, alteori mai deschis sau cu nuanțe roșiatice, verzi-gălbui și violet ale stâncilor, ambarcațiunilor și clădirilor care se reflectă în oglinda apei. Materia picturală este consistentă, iar tușele largi. În „Stânci la Balcic”, pentru a pune în evidență structura și asprimea stâncilor calcaroase, artista amestecă uleiul cu zaț de cafea și aracet.
În peisajele dunărene („La Dunăre”, „Vase la Dunăre”, „Reflexii”, „Înserare”, „Trinitate”), spațiul este la fel de vast, tot apa ocupă cel mai mult suprafața tablourilor, vegetația este redusă la câțiva arbori sau este configurată abundent spre fundal, în cel mai îndepărtat plan. Pasta este mai diluată. „Dincolo de aparenta simplitate tematică, notează Cristiana Ștefania Culiță în prefața catalogului, lucrările Laviniei Coșovliu propun o gândire picturală articulată, care nu se refugiază în abstract, ci în forme deschise, intens trăite. În contextul expoziției, «fereastra spre lume» devine la ea deschidere în care privirea nu caută să controleze realul, ci să-l asculte în textura apei, în geometriile vegetale, în modul în care lumina se înscrie pe suprafața lucrărilor”.
Pictor scenograf la Teatrul Național de Operă și Operetă „Nae Leonard”, Gabriela Badea cultivă peisajul apelând la elemente ale naturii pe care le combină după o logică personală, în funcție de propriile sentimente și trăiri, rezultatul concretizându-se în plăsmuirea unor imagini de un lirism reflexiv, în care se observă uneori și influențe ale profesiei practicate în instituția menționată, ca, de pildă o anumită decorativitate și introducerea în ansamblul compozițional al lucrărilor a unor fragmente de partituri muzicale. Unele lucrări sunt axate pe motivul toamnei, anotimp când vegetația îmbracă haine de purpură, aur, aramă și argint („Autumnal I, II, III”, „Văpăi”, „Rapsodie de toamnă”). Sunt creații de mare sensibilitate, în care atmosfera și poezia toamnei sunt evocate cu mijloace plastice care rețin atenția privitorului, făcându-l să trăiască clipe de desfătare sufletească și înălțare spirituală. Stării de chietudine îi corespunde ca echivalent plastic o ctitorie de cult ortodox, simbol al reculegerii, lăcaș ce-și lasă văzută silueta luminoasă de după flori și arbori ale căror ramuri se continuă dincolo de rama tabloului („Liniște”). În alte lucrări admirăm cum într-o noapte încărcată de mister luna își strecoară lumina printre crengile copacilor („Reflexia lunii”), cum soarele își croiește drum prin desișul unei păduri („Amiază de august”) sau se retrage spre apus creând un tablou peisagistic de domeniul miracolului („Asfințit”). „Exerciții de imaginație” stă sub semnul abstracției lirice, lucrarea în sine, prin bogăția paletei coloristice, fiind un veritabil poem simfonic. „Floarea soarelui” și „Fluorescență” alcătuiesc superbe explozii de lumină și culoare proiectate pe fundaluri întunecate. De altfel, luând în considerație că lumina, într-o măsură mai mare sau mai mică, este nelipsită din lucrările expuse, felul cum este distribuită (mai adăugăm la tablourile menționate pe cele intitulate „Memoria luminii”. „Peisaj gălățean” și „Verde solar”), putem afirma că artista, prin ceea ce face, înalță acesteia adevărate imnuri vizuale, așa după cum lucrările colegei sale de expoziție, Lavinia Coșovliu, sunt imnuri cromatice aduse întinsurilor de ape. Impresionează la Gabriela Badea meticulozitatea cu care îşi elaborează ansamblurile compoziționale, texturile obținute prin folosirea alături de culori intense, adesea șocante, a grafismelor de mare finețe, a unor modalități diferite de așezare a pastei pe suportul de pânză sau placaj.
Eveniment important în viața și activitatea celor două pictorițe, expoziția „Ferestre spre lume, ferestre spre sine” permite iubitorilor de frumos un contact direct cu creația recentă a acestora și un prilej de a se încărca pozitiv cu valorile tonice ale artei autentice. În același timp, expoziția constituie un act major de cultură al Filialei Galați a UAPR, organizație cu un potențial creativ superior, care se bucură de aprecieri la nivel național și nu numai.
